fbpx Modifică Setările

Analiză

Ce și cât înseamnă, de fapt, majorarea cu 10% a punctului de pensie

Creșterea de 10% a punctului de pensie începând cu luna septembrie de la 1.265 lei la 1.391 lei ar echivala la nivel bugetar cu o… Mai mult

03.08.2020

La obiect

Cea mai mare economia a lumii a intrat oficial în recesiune. Scădere de 32,9% de PIB în trimestrul al doilea din 2020

Economia americană a înregistrat cel mai abrupt declin trimestrial de la cel de-Al Doilea Război Mondiale încoace, de la lansarea acestui set de date. Nici… Mai mult

30.07.2020

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

Teme care Nu se dezbat în campania electorală / (4) Deducere versus reducere

de Marin Pana 29.11.2012

Deducerea justificată motivează munca, în timp ce reducerea generalizată valorizează nevoia. Este o temă care ar trebui să fie centrală în dezbaterea electorală, dar lipsește din discursul public.

Din 2005, deducerea personală nu a mai fost indexată. Mai mult, în loc să fie indexată cu inflația pe ultimii șapte ani, ea a fost redusă regresiv spre zero, pentru venituri impozabile mai mari de 3.000 lei.

În loc să explice populaţiei diferenţa dintre cota standard de impozitare şi cota efectivă de impozitare a veniturilor, cele două mari forțe politice au intrat într-o licitație inutilă de diminuare a nivelulului legal de impozitare de 16% spre 12% sau 8%.
Inutilă pentru că nu se va regăsi ca atare la fiecare venit, dar și periculoasă pentru că nu există spațiu fiscal, iar deficitele structurale nu ar putea decât să se accentueze.

De altfel, explicarea diferenţei între venitul impozabil şi salariul brut înscris în cartea de muncă ar fi un succes notabil pentru un politician care vrea să obțină voturile electoratului. Desigur, în prealabil ar trebui să înțeleagă el însuși cum stă treaba. Eventual și care ar fi abordările doctrinare referitoare la deduceri particularizate din impozite teoretic mai mari versus diminuări generale de impozitare.

De exemplu, deși ar putea părea paradoxal pentru clișeele superficiale vehiculate pe scară largă ( și, din păcate, intrate în conștiința publică) creşterea cotei standard alături de introducerea câtorva deductibilităţi clare ar fi de natură să păstreze şi chiar să reducă nivelul efectiv de taxare a veniturilor. Pentru familiștii cu venituri mici, o cotă unică de 20%, cu deduceri personale majorate la 500 lei ( inclusiv pentru persoanele aflate în întreţinere) ar fi mult mai avantajoasă decât cota de 16% plus deducerea de 250 lei și încă 100 lei pentru o persoană aflată în întreținere ( adică varianta ce funcționează în prezent).

Concret (luați cifrele drept exercițiu de îmbunătățire a fiscalității), un angajat cu salariu pe cartea de muncă de 1.200 lei pe lună și un copil mic nu ar mai plăti impozit pe venit. Sau ar plăti tot 100 lei, cât și în prezent, dacă nu are copii. Un salariat cu 3.600 salariu ar plăti 400 lei dacă are copil și 500 lei față de 480 lei în prezent dacă nu are copil. În schimb un salariat cu 7.200 lei leafă ( să zicem, parlamentar) ar plăti 1.000 lei în loc de 960 de lei dacă are copil dar 1.100 lei dacă nu are copil.

Ce-i drept, logica electorală – aceea de a obține voturi – este să dai reduceri la toată lumea (inclusiv ție, ca politician decident) , nu să acorzi țintit deduceri care să facă realmente protecție socială. Deduceri să poată fi susținute din banii celor care câștigă mai mult ( din cota unică majorată, eventual) dar nu se încadrează în condițiile sociale. Iar asta fără a afecta principul cotei unice ( alt clișeu vehiculat fără temei este că deducerile ar fi legate neapărat de impozitarea progresivă).

Mai mult, în limita unei sume rezonabile se pot lăsa sume la dispoziţia contribuabilului pentru completarea serviciilor sociale, ceea ce poate duce cota efectivă mult sub cota standard de impozitare a veniturilor. Deducerile ar putea să se acorde pentru cheltuielile făcute sănătatea, studiile copiilor sau personale, asigurări etc. Inclusiv, pentru suplimentarea nivelului minim asigurat de stat.

Avantajul ar fi mutarea deciziei în alocarea banilor de la stat către fiecare contribuabil. Dacă tot se bate monedă pe tema ”statul – cel mai prost manager”, hai să-l scutim de o parte din obligaţiile de redistribuire a veniturilor . Să arate fiecare cetăţean cum cheltuie el banii mai eficient, cu factură şi chitanţă corespunzătoare pentru deduceri.

Numai că aici intervine responsabilizarea fiecărui contribuabil, deoarece marea majoritate a românilor se consideră “degrevaţi” de orice obligaţie în materie de fiscalizare. Simultan, însă, doresc să primească întocmai, la timp şi, preferabil cel puțin indexat cu inflaţia, bani de la stat. Ori, să bați obrazul beneficiarului în loc să îi transmiți mesajul că i se cuvine, indiferent de necesități și comportament, e mai greu.

În fine, o temă importantă, măcar din motivul egalităţii cetăţenilor indiferent de vârstă, sex etc., prevăzută de Constituţie, ar fi unificarea deducerilor practicate la impozitul pe venit sau pentru servicii sociale. Rămâne de neînțeles de ce deducerile sunt mari pentru pensionari, reduse pentru salariaţi şi cele mai mici pentru copiii aflaţi în întreţinere.

După regula “se face o lege pentru toţi după care se aplică de la caz la caz”, am ajuns să avem patru deduceri ( 1.000 lei și 250 lei regresiv la venitul impozabil, 740 lei la sănătate la pensie și 100 lei la persoanele aflate în întreținere) și o listă tot mai mare de exceptați. Ori, baza pentru deducere ar trebui să o constituie persoana și nu tipul de venit. De pildă, există sute de mii de pensionari salariați și cu venituri din alte surse. În schimb, copiii (dacă tot se vorbește de politici de stimulare a natalității) nu prea pot să obțină venituri din chirii sau drepturi de autor.

Din păcate, însă, pregătirea potențialilor parlamentari pentru înțelegerea legislației pe care ar trebui să o dezbată se vede în programe și legi. Este nevoie de școală și de examene pentru a duce o tavă sau pentru a conduce o mașină, dar nu și pentru a gestiona o țară.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.11.2012

Un raspuns

  1. Un prieten
    1.12.2012, 11:11 am

    Fiscalitatea este un domeniu de interes pentru toti, prin urmare intelegerea legislatiei aferente este esentiala. Aici gasesc prima uriasa deficienta, totul este atat de alambicat incat doar o minoritate restransa pricepe despre ce este vorba, fie ca ne referim la salarizare, profit, venit, proprietati, samd. In aceste conditii sansele de a obtine rezultate prin luarea unor masuri sunt putin mai mari decat zero, “spatiul fiscal” ramane imun, chiar si dezbaterile devin imposibile.
    Simplitatea este prima conditie necesara, contribuabilii trebuie sa inteleaga ce si cat trebuie sa plateasca, iar apoi pentru ce, adica sa cunoasca destinatia banilor. A doua conditie este increderea contribuabililor ca asa se cuvine si se/se va intampla.

Lăsați un comentariu


Stiri

Rectificare bugetară: Deficitul – revizuit de la 6,7% din PIB la 8,6% din PIB. Economia va consemna o scădere de 3,8% din PIB în 2020

Alexandra Pele

A doua rectificare bugetară din acest an a fost construită pe o prognoză revizuită a evoluției economiei. Deficitul bugetar a fost majorat de la 6,7%… Mai mult

Europa

Franța își sporește prezența militară în Mediterana, cu scopul ”evaluării autonome” a acțiunilor Turciei

Iulian Soare

Franţa a trimis două nave ale Marinei militare şi două avioane de vânătoare Rafale în estul Mării Mediterane, a anunțat joi ministrul francez al Apărării,… Mai mult

Stiri

Gaze din Marea Neagră: Prima platformă de extracție a BSOG este pe jumătate gata – Gazoductul spre țărm, terminat în acest an

Adrian N Ionescu

Compania petrolieră Black Sea Oil&Gas (BSOG), concesionarul perimetrului XV Midia de gaze naturale din Marea Neagră, a realizat 33% din proiectul de investiție în exploatarea… Mai mult

Stiri

Belarus nu e Ucraina – șanse infime pentru succesul unei revoluții portocalii la Minsk

Razvan Diaconu

Scenele din Belarus cu protestatari care ridică baricade în stradă pentru a opri atacurilor poliției evocă o altă revoltă produsă în zona-tampon dintre Rusia și… Mai mult

Europa

Banca Internaţională de Investiţii, controlată de Rusia, împrumută Schaeffler AG, un lider german al piețelor europene, inclusiv în România

Adrian N Ionescu

Banca Internaţională de Investiţii (IIB) a aprobat un împrumut de 50 de milioane de euro grupului german Schaeffler AG, unul dintre producătorii proeminenți de componente… Mai mult

Stiri

Avertisment Administrația Porturilor Maritime: La Constanța e depozitat de 9 ori mai mult azotat de amoniu decât a explodat la Beirut

Vladimir Ionescu

Aproape 26.000 de tone de azotat de amoniu sunt depozitate în Portul Constanța, a anunțat joi  Administrația Porturilor Maritime, care a atras atenția că toți… Mai mult

Europa

Spania / Prăbușire a sectorului ce contribuie cu 12% la PIB: aproape 98% mai puțini turiști străini în iulie, față de anul trecut

Iulian Soare

Numărul de turiști străini în Spania a fost în iulie a fost similar celui din iunie, de 204.926, cu aproape 98%, comparativ cu aceeași lună… Mai mult