O lege nu poate avea efectul scontat dacă ea nu poate fi aplicată sau dacă sunt posibilități să fie ocolită cu ușurință. Acest lucru se aplică și în impozitelor. Un nivel ridicat de taxare devine ineficient atunci când se găsesc jurisdicții alternative cu taxe mai mici. Persoanele fizice și firmele pur și simplu ocolesc cota ultra-înaltă de impozitare trecând la o jurisdicție cu fiscalitate mai scăzută, un fenomen cunoscut sub numele de optimizare fiscală, arată într-o analiză Dhaval Joshi, chief strategist la BCA Research, companie de consultanță pentru investiții globale
Optimizarea tarifară este același concept aplicat în cazul taxelor vamale. Un tarif ultra-înalt pentru China devine ineficient atunci când există alternativa unor țări cu tarife mai scăzute care tocmai au fost scutite de tarifele reciproce ridicate ale lui Trump.
Optimizarea tarifară se poate aplica în două moduri:
Primul:
Pentru firmele care livrează mărfuri în SUA, optimizarea tarifară înseamnă mutarea lanțurilor de aprovizionare către țări cu tarife de import în SUA mai scăzute. Ponderea componentelor chinezești din aceste lanțuri de aprovizionare este imposibil de calculat exact. Astfel, unele produse chineze vor intra nedetectate în SUA prin aceste țări terțe, eludând tariful ultra-înalt.
Al doilea mod: Redirecționarea exporturilor
O altă modalitate de optimizare tarifară pentru China înseamnă redirecționarea exporturilor către piețe mari unde există tarife mult mai mici și bariere comerciale mai scăzute. Este cazul relației comerciale cu Europa.
Pentru a realiza acest lucru China lasă cursul de schimb al yuanului să scadă suficient de mult față de monedele europene, astfel încât exporturile sporite către Europa să compenseze din exporturile blocate către SUA. De remarcat că deja în acest an, yuanul chinezesc – urmărind în general dolarul american – a scăzut cu aproximativ 10% față de euro și cu 14% față de coroana suedeză.
Cotația EURO / YUAN
Un tsunami deflaționist venit din China se îndreaptă spre Europa
Eforturile Chinei de a-și păstra volumele de export în acest mod va provoca un tsunami deflaționist pe cale să lovească Europa.
Într-un discurs din noiembrie, reprezentatul Băncii Angliei, Swati Dhingra, a avertizat că tarifele anunțate de Donald Trump vor avea un impact puternic deflaționist pentru Europa. Iar Dhingra lua în calcul în acel moment un tarif de 60% pentru importurile din China, ca cel mai rău scenariu al războiului comercial. În realitate, rata actuală anunțată de Donald Trump este de 145%, mult mai rău decât se putea anticipa.
Scăderea prețurilor la nivel global
Dhingra a spus că efectul de manual al tarifului foarte ridicat impus de cel mai mare importator de mărfuri din lume, SUA, contra celui mai mare exportator de mărfuri din lume, China, este scăderea prețurilor mărfurilor la nivel mondial.
„Dispare o parte imensă a cererii de pe piața globală. Modul în care exportatorii din China vor răspunde va fi prin intermediul prețurilor, deoarece nu doresc să piardă din cota de piață”, explică Dhingra.
Astfel, companiile chineze vor reacționa față de barierele comerciale ale SUA încercând să găsească clienți pe piețe alternative, ceea ce i-ar putea determina să își reducă prețurile pentru a vinde volume similare de mărfuri. Iar pentru China, cea mai mare piață alternativă la cea a Statelor Unite este Europa.
Acest lucru va da mari bătăi de cap factorilor de decizie europeni. Teoretic, ar trebui să răspundă cu impunerea propriilor bariere comerciale și tarife pentru a bloca invadarea pieței europene cu mărfuri chinezești la preț de dumping. Însă Comisia Europeană rămâne în expectativă mai ales că l-au acuzat pe Donald Trump că demolează sistemul economic mondial. Astfel, Europa nu va copia măsurile ultraprotecționiste adoptate de administrația Trump.
Europa tentată să joace pe mâna Chinei
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat la începutul acestei luni, după o convorbire cu premierul Li Qiang, că cele două părți ar trebui să poarte cât mai curând un dialog la nivel înalt privind cooperarea economică, comercială, de mediu și digitală. Ministerul Comerțului al Chinei a promis că Beijingul este pregătit să „aprofundeze cooperarea reală” cu UE, pentru a „menține stabilitatea și continuitatea lanțurilor industriale și de aprovizionare globale”, scrie Bloomberg.
Însă tarifele din SUA îngrijorează oficialii europeni deoarece mărfurile chinezești destinate SUA vor fi redirecționate către UE. O estimare „realistă” ar fi că o treime din mărfurile destinate pieței SUA sunt redirecționate către UE, au scris analiștii firmei de consoltanță Eurizon într-o notă publicată marți. Aceasta ar însemna o explozie a deficitului comercial al UE pe relația China cu 70%, până la nivelul de 420 miliarde de dolari pe an.
Un raport al Camerei de Comerț a Uniunii Europene din Beijing din această lună a cerut Chinei să-și revizuiască politicile industriale pentru a evita alte reacții adverse. „Ne aflăm astăzi într-o situație în care China trebuie să regândească cu adevărat modul în care se interacționează cu restul lumii”, a declarat Jens Eskelund, președintele Camerei. „Politica industrială trebuie schimbată,” a adăugat el.
Prin urmare, în timp ce tarifele lui Donald Trump sunt în mod clar inflaționiste pentru SUA, ele sunt deflaționiste pentru Europa.
Perspectivele de creștere economică pentru SUA și Europa sunt în general similare, cu încetiniri anticipate de ambele maluri ale Atlanticului.
Totuși piețele valutare sunt mult mai complicate, mai ales că vor fi influențate de devalorizarea monedei chineze, în combinație cu capitalurile care părăsesc activele cele mai riscante în căutarea valorilor de refugiu – plus schimbarea percepției ce active sunt considerate riscante și care sigure pentru refugiu.
În același timp vânzările de active americane – atât acțiuni cât și obligațiuni – vor pune presiune pe dolar. Însă reducerile de dobândă din Europa nu vor lăsa euro și lira sterlină să se aprecieze. Aceste evoluții vor susține cel mai probabil francul elvețian și yenul japonez.
Excedentul comercial al Chinei este cu 510% mai mare decât al UE
Din 2000 până în 2024, comerțul total de bunuri (exporturi + importuri) a crescut de la 1,69 trilioane USD la 5,43 trilioane USD pentru UE (4,1% – media creșterii anuale) și de la 474 miliarde USD la 6,16 trilioane USD pentru China (11,3% – media creșterii anuale). Până în 2024, volumul total al comerțului Chinei l-a depășit pe cel al UE cu 14%, exporturile fiind cu 28% mai mari, în timp ce importurile erau aproape identice. Ca urmare, excedentul comercial al Chinei a fost cu 510% mai mare decât cel al UE. Comerțul ca pondere din PIB în 2024 a fost de 33% pentru China și 28% pentru UE.
Cititi si: Comerțul mondial gri: cum schimbă China etichetele cu ”Made in China” pentru a ocoli tarifele SUA. Intermediarii și redesenarea geoeconomiei
***
Urmărește-ne pe Google News
