Molahul Abdul Ghani Baradar (foto), cofondator şi numărul 2 al talibanilor, a ajuns, sâmbătă, la Kabul, pentru discuţii privind instaurarea unui nou guvern afgan, transmite News.ro, care citează AFP.
„El va fi la Kabul pentru a se întâlni cu responsabili jihadişti şi responsabili politici pentru stabilirea Guvernului”, a declarat purtătorul de cuvânt al talibanilor.
În paralel, statele Occidentale se coordonează pentru a bloca pentru moment recunoașterea unui nou guvern al talibanilor, anunță Politico.
Originile și ascensiunea lui Abdul Ghani Baradar
Baradar a crescut în Kandahar – locul de naștere al mișcării talibane. La fel ca majoritatea afganilor, viața lui Baradar a fost radical schimbată de invazia sovietică a Afganistanului de la sfârșitul anilor 1970, transformându-l într-un insurgent. Se spune că a luptat cot la cot alături de Mullahul Omar. Cei doi vor fonda mișcarea talibană la începutul anilor 1990, pe fondul haosului și corupției care a izbucnit după retragerea sovietică.
Arestat în Pakistan în 2010, Baradar a fost ținut în custodie până când la presiunile SUA a fost eliberat în 2018 și mutat în Qatar. Aici a fost numit șef al aripii politice a talibanilor, fiind cel care a supravegheat semnarea acordului de retragere cu americanii.
El este șeful armatei talibane, dar și guvernator al provinciei Herat.
Baradar este autorul codului de conduită al luptătorilor talibani, sub forma unei broșuri.
În martie 2020, când a avut loc prima discuție dintre un președinte american și grupul insurgent, fostul președinte Donal Trump a discutat cu Abdul Ghani Baradar despre progresele privind instaurarea păcii în Afganistan.
În timpul apelului telefonic, Donald Trump „a subliniat necesitatea continuării reducerii violenței, ceea ce a făcut posibilă semnarea acordului istoric SUA-talibani în 29 februarie”, se arăta într-o declarație a Casei Albe la acel moment.
Occidentul așteaptă să vadă acțiunile guvernului taliban
Talibanii vor cere recunoașterea internațională a noului regim și pentru a avea acces la resurse financiare – SUA au anunțat imediat după cucerirea Kabul înghețarea fondurilor deținute în băncile americane, iar FMI blocarea programelor de finanțare. În plus, țara este devastată de război, deci colectarea de impozite și taxe este de neimaginat în următoarele luni.
Mesajul guvernelor Occidentale este însă clar: nu avem încredere în voi, demonstrați mai întâi că meritați.
Guvernele G-7 insistă că subiectul nu există în acest moment pentru că nu există încă formulată o cerere formală de recunoaștere a controlului talibanilor asupra Afganistanului. De pe acestă poziție, statele puternice poartă discuții de tatonare pentru a se asigura că nici aliații, nici țările vecine, inclusiv Pakistanul, nu iau decizia să recunoască legitimitatea grupului de insurgenți.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat chiar sâmbătă: ”Nu există discuţii politice cu talibanii, nu există recunoaştere. Sigur, avem contacte operative cu talibanii pentru că trebuie să ne asigurăm că oamenii care se află în Kabul pot să ajungă la aeroport. Dar asta este altceva…”
Talibanii au mai condus Afganistanul din 1996 până în 2001, când coaliția militară condusă de SUA a răsturnat regimul în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie.
Doar trei țări – Pakistan, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – recunoșteau legitimitatea regimului taliban înainte ca acesta să fie înlăturat.
În noua conjunctură, secretarul de stat Antony Blinken a anunțat acum 2 zile că el și omologii din G-7 și din UE „au fost de acord că relația comunității internaționale cu talibanii va depinde de acțiunile lor, nu de cuvintele lor”. O declarație similară a fost emisă vineri și de miniștrii de Externe ai statelor membre NATO.
În acest moment, în Afganistan doar ambasadele Rusiei și Chinei mai operează, dar potrivit unei declarații emise de Consiliul de Securitate ONU Moscova și Beijing cer talibanilor „participarea deplină, egală și semnificativă a femeilor” la orice nou guvern afgan, permiterea asistenței umanitare și respectarea obligațiile internaționale cu garanția că „teritoriul Afganistan nu este folosit pentru a amenința sau a ataca nicio țară terță”.
