Amenințările hibride și formele de coerciție în „zona gri” nu mai sunt pentru Taiwan scenarii ipotetice de securitate, ci realități care influențează de ani de zile politicile publice și modul în care statul își organizează răspunsul, afirmă ambasadorul Taiwanului la Uniunea Europeană și în Belgia, Dr. Jhy-Wey Shieh, într-un editorial publicat de Euractiv.
„O mare parte din ceea ce europenii descriu astăzi drept «amenințări hibride» sau «coerciție în zona gri» a influențat de mulți ani procesul de elaborare a politicilor publice în Taiwan. Pentru noi, aceste provocări nu sunt scenarii de viitor discutate în cadrul unor seminare; sunt realități care au devenit parte din actul de guvernare”, a scris Shieh într-o analiză publicată de Euractiv.
Potrivit ambasadorului, experiența Taiwanului poate oferi lecții Europei într-un moment în care democrațiile occidentale se confruntă tot mai frecvent cu forme de presiune care depășesc sfera militară convențională.
China își menține presiunea militară asupra Taiwanului prin operațiuni aeriene și navale desfășurate în jurul insulei, iar exercițiile militare au devenit mai ample și mai puțin previzibile. În paralel, presiunea se extinde către infrastructura critică, spațiul informațional și domeniul juridic.
Shieh susține că tocmai această experiență de confruntare cu presiuni constante a determinat Taiwanul să trateze reziliența drept o problemă care privește întreaga societate, nu doar armata.
„Cartea portocalie” și pregătirea populației pentru criză
Unul dintre cele mai vizibile exemple este noul ghid de apărare civilă distribuit populației. Ministerul taiwanez al Apărării a lansat în septembrie 2025 cea de-a treia ediție a ghidului, intitulată oficial „When Crisis Strikes: Taiwan’s National Safety Guidelines”. Documentul oferă recomandări pentru situații de la dezastre naturale până la atacuri cibernetice, sabotarea infrastructurii și un posibil conflict militar.
Ghidul, supranumit „Little Orange Book” („Mica Carte portocalie”) datorită designului său, a început să fie distribuit în noiembrie către cele peste 9,8 milioane de gospodării din Taiwan. Printre recomandări se numără pregătirea unor truse de urgență, identificarea adăposturilor, utilizarea radioului în cazul întreruperii internetului și verificarea informațiilor din surse oficiale în timpul unei crize. Documentul avertizează, de asemenea, asupra dezinformării și a unor posibile tentative de manipulare a populației.
Autoritățile de la Taipei au prezentat ghidul drept un instrument de pregătire, nu de inducere a panicii. „De ce publicăm acest ghid în timp de pace? Nu pentru a crea panică, ci pentru a le spune oamenilor că trebuie să se pregătească în timp ce este pace, astfel încât, atunci când apare o criză, să nu știe ce să facă”, a declarat Shen Wei-chih, director în cadrul Agenției pentru Mobilizarea Apărării Totale.
Pentru Shieh, această abordare reflectă modul în care Taiwanul a ajuns să înțeleagă reziliența: capacitatea unei societăți de a continua să funcționeze în condițiile unei presiuni prelungite, inclusiv atunci când infrastructura critică este afectată.
Cablurile submarine, un exemplu de „reziliență discretă”
Unul dintre domeniile în care Taiwanul și-a consolidat capacitatea de rezistență este infrastructura de comunicații. Cablurile submarine care leagă insulele periferice de rețeaua de comunicații a Taiwanului au fost afectate în mod repetat, iar autoritățile au investit în sisteme redundante pentru a limita impactul unor noi întreruperi.
Experiența a arătat, potrivit ambasadorului, că reziliența nu presupune întotdeauna măsuri spectaculoase. Uneori, ea înseamnă existența unor sisteme de rezervă care permit societății să funcționeze atunci când infrastructura principală este afectată.
Această abordare este reflectată și în exercițiile de apărare și protecție civilă. Începând din 2025, Taiwanul a integrat exercițiile Wan An și Min An într-un nou format, „Urban Resilience Exercise”, destinat testării capacității sistemelor de apărare civilă și de gestionare a dezastrelor de a proteja populația și bunurile.
În paralel, exercițiile militare Han Kuang includ scenarii privind blocarea și invazia insulei, precum și o integrare mai strânsă între planificarea militară și răspunsul civil.
Presiunea se extinde dincolo de domeniul militar
O altă dimensiune a amenințărilor hibride este reprezentată de manipularea și interferența informațională străină. Taiwanul se confruntă de mai bine de un deceniu cu operațiuni de dezinformare și influență pe care autoritățile le atribuie Chinei.
Organizații independente precum Doublethink Lab urmăresc rețele de influență, iar Taiwan FactCheck Center verifică informații și colaborează cu platformele online în perioade electorale. Shieh subliniază că independența acestor organizații este esențială pentru credibilitatea lor, în timp ce rolul guvernului este în principal de a facilita asemenea eforturi, nu de a le controla.
Presiunea are și o componentă juridică. Beijingul a extins în ultimii ani utilizarea instrumentelor legislative ca mijloc de exercitare a presiunii, iar formulările largi ale unor acte normative pot genera incertitudine pentru cercetători, universități, artiști, edituri și companii internaționale care au legături cu piața chineză.
În astfel de situații, susține ambasadorul, chiar și incertitudinea poate deveni o formă de coerciție, deoarece poate determina schimbarea comportamentului fără ca o sancțiune explicită să fie aplicată.
Taiwanul propune un schimb de experiență cu Europa
Taiwanul și-a dezvoltat politicile de reziliență și prin preluarea unor lecții din experiența europeană, în special în ceea ce privește pregătirea populației civile. Shieh consideră însă că schimbul de experiență ar trebui să funcționeze în ambele direcții.
„Europa a oferit Taiwanului o sursă valoroasă de inspirație în ceea ce privește pregătirea populației civile. Taiwanul, la rândul său, a acumulat lecții practice despre răspunsul la presiuni susținute în zona gri, păstrând în același timp deschiderea democratică”, afirmă ambasadorul.
În opinia sa, experiența taiwaneză ar putea fi relevantă pentru Europa în domenii precum protejarea infrastructurii critice, combaterea manipulării informaționale, consolidarea rezilienței juridice și menținerea încrederii publice în condițiile unei presiuni de lungă durată.
Pentru Taiwan, concluzia este că amenințările hibride nu mai reprezintă o eventualitate pentru care societatea trebuie să se pregătească, ci o realitate integrată în funcționarea instituțiilor și în viața de zi cu zi.
„Când Taiwanul și-a elaborat «Mica Carte portocalie», a privit cu atenție către Europa. Poate că a venit timpul ca Europa să privească, la rândul ei, mai atent către Taiwan”, conchide Shieh.
(Citește și: ”Seminar NATO privind amenințările hibride, găzduit de România – peste 8.800 de atacuri cibernetice ale unor hackeri ruși asupra instituțiilor românești, în două luni”)
***