La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Contul curent la unsprezece luni, pe minus cu aproape zece miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de aproape zece miliarde de euro sau… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Noiembrie 2019: salariul real, +10%, productivitatea muncii, -1%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2019 a fost de 5.196 lei, cu 2,1% mai mare faţă de luna… Mai mult

13.01.2020

La obiect

Îndatorare accelerată, mai ales pe termen lung: Împrumuturile prin titluri de stat au ajuns la cea mai mare pondere în PIB din ultimii 20 de ani

  Îndatorarea accelerată a statului ca urmare a politicilor fiscale și de venituri din ultimii ani a propulsat ponderea în PIB a împrumuturilor prin titluri… Mai mult

12.01.2020

Cronicile

T3 2018 – Creştere stupefiantă a venitul mediu total pe persoană, 31% în decurs de un an

de Marin Pana , 10.1.2019

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2018 arată că veniturile românilor au depăşit nivelul de 1.700 lei lunar pe persoană. Ele s-au situat la 4.454 lei pe gospodărie și 1.713 lei pe un membru al acesteia.

Ritmul de 31% în decurs de un an este aproape dublu faţă de acelaşi trimestru din 2017 şi de aproape opt ori mare în raport cu creşterea economică înregistrată după primele trei trimestre din 2018.

Veniturile bănești pe o persoană au crescut cu aproape 30,4% față de același trimestru al anului precedent, în timp ce veniturile în natură s-au majorat cu 37,2%, ceea ce a marcat o modificare radicală a trendului de scădere înregistrat pe parcursul ultimilor ani.

Date fiind necesităţile, evoluţia este una excepţională, însă, dacă ne uităm la posibilităţile date de creşterea economică se poate pune problema sustenabilităţii unor ritmuri de creştere a veniturilor cu mult peste rezultatul activităţii derulate.

După revenirea nivelului real al PIB la cel din 2008 (produsă în 2014), creșterea veniturilor s-a tot accelerat de la an la an, la valori cu mult mai mari decât cele permise, în principiu, de creșterea economică.

Decalajul dintre cei doi indicatori a urcat de la 2,7% în trimestrul III 2014 la un îngrijorător 9,2% în trimestrul III 2017, pentru a se tripla din nou ( 26,8%) în T3 2018.

Desigur, România a avut de recuperat faţă de media europeană în ceea ce priveşte partea ce revine gospodăriilor din rezultatul economic. Însă această evoluție net diferită între nivelul veniturilor personale și avansul PIB ( stimulat de aceste majorări de venituri) a devenit nesustenabilă pe termen lung. Ceea ce ar trebui să atragă atenția factorilor de răspundere, este majorarea cumulată de 83% a veniturilor personale pe parcursul a patru ani în care, per total, PIB-ul s-a majorat cu circa 21%.

Decalajul urban – rural, în creştere evidentă

Alt semnal de alarmă pentru politica de venituri, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a fost net diferită pe parcursul ultimilor ani. Raportul dintre venituri la sat şi la oraş a coborât de la peste 72% la ieşirea din criză, în 2014, la mai puţin de 64% în 2018, în pofida deplasării unor persoane cu venituri relativ mari spre zonele adiacente oraşelor.

Salariile și-au consolidat considerabil poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând până la 67%, adică peste două treimi faţă de ceva mai mult de jumătate în 2014.

În schimb, a scăzut vizibil din 2015 încoace ( şi surprinzător faţă de 2017) partea care revine veniturilor din prestații sociale în totalul veniturilor unei persoane, de la 23,5% la doar 18% în T3 2018.

Modificările, rapide la scară istorică, reflectă integrarea tot mai pronunțată în relațiile de producție capitaliste, bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate, simultan cu reducerea ( stabilizată în 2018) părții de autoconsum, rămăşiţă a societății feudale. De reţinut şi trendul de scădere a ponderilor ce revin obligațiilor de protecție socială, care nu au ţinut pasul cu creşterea generală a veniturilor.

Sumele pentru alimente – redistribuite spre îmbrăcăminte, mobilier şi transport

Sumele alocate pentru mâncare au continuat să scadă dar rămân cele mai mari din UE, cu peste 30% din total.

(Citiți și: ”Semnal de avarie în comerţul exterior – gradul de acoperire al exporturilor a scăzut la nivelul din 2011. Și nu importăm roboți”)

Banii economisiți din 2014 încoace ca urmare a reducerii costurilor cu alimentele (-7,4% ca pondere în total) au fost redistribuiți în principal către îmbrăcăminte și încălțăminte (+2,0%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (+1,9%), transport (+1,3%), recreere şi cultură, precum şi diverse produse şi servicii (câte +1%).

Aceaste modificări în alocarea banilor reflectă convergența tot mai pronunțată cu modul de viață occidental, pe măsura creșterii veniturilor, şi fac dovada clară a unei evoluţii calitative în nivelul de trai.

Din păcate, ponderile în scădere arată că sănătatea şi educaţia nu au beneficiat de pe urma sporului de bani la nivel de familie, în timp ce o parte tot mai mare din aceşti bani s-au cheltuit pentru băuturi alcoolice şi tutun.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.1.2019

Un raspuns

  1. Bruce
    12.4.2019, 11:23 pm

    Nasol, asa-i?
    Noua ne place doar cand veniturile scad. Doar atunci e “sustenabil”.

Lăsați un comentariu


Europa

Donald Trump amenință Europa cu ”mari taxe auto” dacă SUA și UE nu încheie un acord comercial

Iulian Soare

Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat miercuri că va impune taxe mari asupra importurilor de autovehicole produse în UE dacă blocul comunitar nu acceptă să… Mai mult

Stiri

Parchetul General anchetează acordarea ilegală a cetățeniei române – beneficiarii din Rusia, Belarus și Ucraina

Vladimir Ionescu

Un raport al Corpului de Control al Ministerului Justiției atrage atenția asupra „vulnerabilităților la adresa siguranței naționale” generate de modul în care este acordată cetățenia română de… Mai mult

Stiri

SUA au relocat temporar în România drone Reaper din Polonia

Razvan Diaconu

Comanda Forțelor Aeriene americane din Europa și Africa a anunțat că un număr neprecizat de drone MQ-9 Reaper au fost relocate la Baza aeriană 71… Mai mult

Stiri

Dumitru Miron, ales președinte al Senatului Universitar ASE

Vladimir Ionescu

Noul președinte al Senatului Universitar al Academiei de Studii Economice din București este prof. univ. dr. Dumitru Miron (foto), ales miercuri în această funcție  în… Mai mult

Stiri

Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi: Să ne pregătim pentru milioane de migranți climatici

Iulian Soare

Modificările climatice riscă să forțeze milioane de oameni să migreze pentru a evita efectele produse în țara lor de schimbările climatice, a averizat miercuri Înaltul… Mai mult

Stiri

CCR: Nu există conflict constituțional generat de formarea completurilor de 3 judecători

Vladimir Ionescu

CCR a decis, miercuri, că nu există conflict juridic de natură constituțională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în privinţa constituirii completurilor… Mai mult

Stiri

Alegerea lui Teodor Meleșcanu în funcția de președinte al Senatului este neconstituțională- decizie CCR

Mariana Bechir

UPDATE: „Până la publicarea în Monitorul Oficial eu îmi asum în continuare prerogativele pe care le am, după publicare, vom face consultări pentru a găsi… Mai mult