Datele publicate de INS pentru trimestrul I 2017 arată că nivelul de trai al gospodăriilor populației a crescut considerabil față de același trimestru din anul anterior dar ritmul de creştere a scăzut faţă de trimestrul I 2016.
Deşi veniturile în bani pe persoană au avansat în acelaşi ritm ( +14,1%), scăderea semnificativă a veniturilor în natură (-11,6% pe persoană) a afectat evoluţia generală a nivelului de trai.
Astfel, venitul mediu lunar pe gospodărie a urcat de la 2.969 lei la 3.250 lei iar venitul pe membru de familie s-a majorat de la 1.119 lei la 1.233 lei de persoană, ceea ce indică ritmuri de creştere de +9,5% pe gospodărie şi +10,2% pe persoană ( urmare a continuării trendului de scădere a numărului de persoane dintr-o gospodărie, care a ajuns la 2,635 persoane faţă de 2,665 în urmă cu doar doi ani) – vezi tabelul.
Dacă veniturile bănești au înregistrat din nou un avans notabil (+13,4% pe familie și +14,1% pe persoană), aproape identic cu cel din primul trimestru al anului trecut. În schimb, după creşterea excepţională a veniturilor în natură din 2016, a urmat o ajustare semnificativă, ce a contribuit la atenuarea majorării veniturilor totale ale gospodăriilor.
În context, ar fi de subliniat creşterea ponderii veniturilor bănești la 87,7%, mult peste nivelul de 84,6% înregistrat cu un an înainte, în condiţiile în care ponderea veniturilor salariale s-a apropiat de pragul de 60%. De reţinut şi diminuarea tot mai vizibilă în continuare a ponderii veniturilor din prestații sociale, care de la 25,2% din total în urmă cu doi ani au ajuns să reprezinte doar 21,7%.
Contravaloarea consumului agricol din resurse proprii, afectată de rezultatele conjuncturale ale anului agricol precedent, a ajuns să reprezinte doar 10,9% din total venituri de la 14,1% în anul anterior. Fenomenul diminuării autoconsumului semnifică o evoluție firească în economia de piață și dar creşterea gradului de fiscalizare la nivelul economiei ar fi trebuit să se vadă în buget.
Creșterea veniturilor pe persoană din mediul urban (+13,3%, de la 1.293,25 lei până la 1.465,50 lei) a fost mult mai mare decât creșterea veniturilor pe persoană în mediul rural (+5,3%, de la 916,12 lei până la 965,18 lei). Astfel, decalajul de nivel de trai dintre urban și rural a crescut de la circa 41% la 52%, revenind aproape la ecartul din 2015.
Pe ce se duc veniturile românilor
Pe partea de cheltuieli ar fi de remarcat creşterea cu aproape patru procente a părții care revine cheltuielilor bănești în defavoarea consumului agroalimentar din surse proprii.
Demn de reținut, în mediul urban, acesta s-a micșorat marginal, de la 6,9% la 5,9%, dar în rural s-a consemnat un fenomenul similar la o scară destul de importantă (de la 31% la doar 24,5% din cheltuielile totale).
Ar mai fi de semnalat două evoluții:
Prima, în pofida reducerii generalizate ( cel puţin la nivel declarativ) a fiscalităţii, surprinzător, ponderea impozitelor şi taxelor a trecut de o cincime din cheltuielile gospodăriilor iar trendul nu confirmă oferta de guvernare.
A doua, mărfurile nealimentare au câştigat cel mai mult în importanţă la nivelul gospodăriilor şi au preluat în cea mai mare parte sumele disponibilizate pe partea de alimente după scăderea fiscalităţii specifice, în timp ce ponderea cheltuielilor cu serviciile a continuat să scadă.
