Surplusul de lichiditate din băncile comerciale active pe piața din România s-a restrâns puternic în prima parte a lunii mai, pe fondul intervențiilor în piețe a Băncii Naționale a României (BNR), după ce, la nivel cumulat, s-a înregistrat un surplus de lichiditate de 27,3 mld. lei, în medie zilnică, în luna aprilie, în scădere de la 33,8 mld. lei în martie, potrivit datelor statistice publicate de către Banca Națională a României (BNR).
Excedentul de lichiditate din bănci este principala sursă de finanțare a agenților economici și a gospodăriilor ce formează economia reală și care contractează credite bancare. Totodată, excesul de lichiditate este principala sursă pentru finanțarea internă a deficitului bugetar, care în 2024 s-a cifrat la 8,6% din PIB, iar în acest an trebuie redus la 7% din PIB, echivalentul a circa 135 miliarde de lei.
Notă: Sumele excedentare din bănci sunt plasate zilnic la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Asta înseamnă că, în luna aprilie, băncile au plasat la BNR, în medie, 27,3 miliarde de lei, la o rată medie de dobândă de 5,50%.
Lichiditatea excedentară este importantă pentru guvern din perspectiva împrumuturilor care trebuiesc efectuate pe piața internă pentru finanțarea necesarului anual, care în acest an se ridică la 232 miliarde de lei.
Dobânzile pe termen scurt arată că piața rămâne pe excedent
În contextul crizei guvernamentalo-electorale, BNR a intervenit pe piața monetar-bancară pentru a retrage această lichiditate din piață, pentru a apăra cursul, adică pentru a nu invita speculații suplimentare pe leu – pozițiile short devin mai costisitoare (cresc dobânzile) în condiții de lichiditate restrânsă și în același timp sporește atractivitatea pozițiilor în lei.
Cel mai probabil, judecând după faptul că dobânzile pentru finanțările pe 1 zi (T/N) și overnight (O/N) anunțate vineri (7,08%, 7,07%) de BNR sunt încă semnificativ sub rata de dobândă a facilității de creditare a BNR de 7,5%, lichiditatea din piață rămâne excedentară. Prin facilitatea permanentă de creditare BNR acordă lichiditate băncilor care la finalul zilei nu au bani suficienți pentru a-și acoperi toate obligațiile.
Notă: Rata T/N înseamnă Tomorrow/Next (mâine/următoarea zi) și este un termen folosit în piața valutară sau în piața interbancară a dobânzilor pentru a desemna o operațiune cu decontare a doua zi și scadență a treia zi – se referă la costul împrumutului în lei pe termen de 1 zi, indicator al tensiunilor de lichiditate din piață. Mai simplu spus: este o tranzacție care se stabilește mâine (Tomorrow) și se închide a doua zi după aceea (Next) și o formă de împrumut sau schimb valutar pe termen foarte scurt, folosită adesea pentru gestionarea lichidității de pe o zi pe alta. Împreună cu dobânzile overnight (O/N), cele două rate de dobândă arată cât costă să ții deschisă o poziție speculativă pe termen foarte scurt, dacă speculatorii operează prin swap-uri valutare (ex. te împrumuți în RON și cumperi EUR) sau prin forward-uri, unde dobânda este implicită în diferența de curs.
Ce a împins euro peste 5 lei – Care e mixul de factori
Totodată, analiștii JP Morgan opinează, într-un raport publicat miercuri, după lăsarea din mână a cursului euro/leu (EUR/RON) de către BNR, după 3 ani și jumătate de stabilitate, că presiunea la depreciere a venit cel mai probabil faptul că piața a trebuit să absoarbă:
- 1. Hedge-uri (poziții de protejare a riscului de portofoliu) pe piața valutară pentru a proteja expunerea pe obligațiuni, în contextul în care șocul electoral-guvernamental a produs un val masiv de ieșiri de capitaluri din obligațiunile de stat și, implicit, o creștere majoră a ratelor de dobândă – evoluție care echivalează cu pierderi majore pentru cumpărători și deținători (prețul obligațiunilor scade când dobânzile cresc),
- 2. Finanțarea sumelor necesare pentru pozițiile de hedging prin swap-uri valutare pe termen scurt pentru deschiderea de poziții în piața spot care mizează pe creșterea EURO în raport cu RON,
- 3. Deschiderea de poziții speculative prin piața valutară forward pe baza ideii că leul va continua să se deprecieze.
Analiștii JP Morgan spuneau miercuri că fricțiunile între fluxurile de capital onshore (locale) și offshore (străine) pot duce dobânzile la lei din piața monetară aproape de limita superioară a coridorului de variație a ratelor de dobândă, respectiv aproape de nivelul de 7,5%.
BNR nu a ieșit din piață, ci gestionează deprecierea – Așteptările JP Morgan, care consilia miercuri speculatorii despre posibilele reacții ale BNR
JP Morgan arăta că BNR nu a ieșit complet din piața valutară, ci mai degrabă permite leului să se deprecieze pentru a-și conserva rezervele valutare. Totuși, analiștii consideră că BNR va permite o „ajustare decentă” a leului, având în vedere „o probabilă schimbare permanentă a fundamentelor economice”.
Din aceste motive, JPMorgan a stabilit o țintă de 5,25 pentru cursul EUR/RON și spunea că BNR ar putea interveni abia în apropierea acestui nivel pentru a pune presiune pe speculatori și pozițiile short.
Vineri a fost prima zi în care presiunea la deprecierea cursului s-a calmat aproape total, iar asta abia după majorarea puternică a dobânzilor din piața monetar-bancară, de la o dobândă de 5,84% pentru finanțările pe 1 zi (T/N) în ședința de marți, adică după șocul inițial al alegerilor (privind în urmă, o greșeală a BNR, că nu a retras în avans/mai repede lichiditatea din piață) și înainte de colapsul coaliției de guvernare, la 6,17% miercuri și 7,09% joi, când cursul s-a stabilizat.
„Considerăm că intervenția BNR a jucat până acum un rol mai puțin important, deși a contribuit, fără îndoială, la majorarea randamentelor implicite. BNR a permis EUR/RON să crească, ceea ce probabil a redus cantitatea de intervenții necesară. În orice caz, mișcarea rămâne controlată, iar BNR probabil vinde euro și extrage lichiditate din piață. Pornind de la un excedent de lichiditate de 33,8 miliarde lei în martie 2025, este puțin probabil ca piața să fi trecut deja într-un deficit de lichiditate”, arată analiștii JP Morgan.
Aceștia adaugă că, pe măsură ce piața va intra în deficit de lichiditate și posibil va fi nevoită să apeleze la BNR pentru lei, dobânzile de piață monetară ar trebui să se îndrepte spre rata de 7,5%, care va deveni o ancoră – băncile nu au de ce să se împrumute din piață mai scump decât ar face-o de la BNR.
Ratele ROBOR s-au îndreptat deja spre acest nivel, cu ROBOR la 3 luni la 7,31% vineri.
JP Morgan: Nu ne așteptăm ca BNR să sufoce lichiditatea prin mișcări excesive ale dobânzilor de finanțare a pozițiilor short
Analiștii JP Morgan, al căror raport a fost transmis miercuri investitorilor, spuneau că nu anticipau ca „BNR să sufoce pur și simplu lichiditatea offshore (capitaluri străine – n.r.) prin mișcări excesive ale dobânzilor din piața monetară”, cu toate că aceștia notau că „politica BNR rămâne opacă”.
„Istoria a arătat episoade cu mișcări foarte ample ale dobânzilor la lei, ca în timpul crizei financiare globale (când BNR a protejat leul de băncile locale și străine care au vrut să deprecieze leul – n.r.), care înțelegem a fi fost generate de BNR (în 2008) pentru a susține cursul, prin restricționarea accesului la lei offshore.
Credem că astfel de mișcări sunt mai puțin probabile în prezent. În primul rând, BNR probabil că consideră că o anumită ajustare a leului este optimă, având în vedere schimbările structurale. În al doilea rând, experiențele anterioare cu dobânzi foarte ridicate au avut un impact negativ sever asupra creșterii economice.
Totuși, vizibilitatea asupra reacțiilor și obiectivelor de politică valutară ale BNR rămâne redusă, și nu putem exclude complet o eventuală restricționare de către BNR a finanțării (pozițiilor speculative). Totuși, acest scenariu ar deveni mai probabil doar după ce are loc o ajustare mai consistentă a cursului EUR/RON”, se mai arăta în raportul JP Morgan de miercuri.
De menționat că dinamica recentă a cursului pe piața valutară internațională – cu dobânzile pe termen scurt majorate semnificativ și luând în considerare și contextul zilei de vineri în care tranzacțiile se reduc – indică spre o „victorie” de etapă a BNR.
Dobânzile vor trebui însă cel mai probabil păstrate la nivelurile mari din prezent pentru a nu invita alte speculații, în contextul turului doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai.
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Cursul își menține scăderea – 5,122 lei pentru un euro și 4,537 lei pentru un dolar – România e tratată de piețe ca un caz izolat”)
(Citește și: ”Criza guvernamentală aruncă euro peste pragul istoric de 5 lei – BNR relaxează suportul, moneda națională se depreciază cu 1,3%”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
(Citește și: ”Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
