Surplusul de lichiditate din sistemul bancar față de BNR a scăzut semnificativ în luna, iunie, la 28,3 miliarde lei (stoc mediu zilnic), după un surplus de 37,1 miliarde lei consemnat în luna precedentă, arată analiștii BCR Cercetare, care citează datele Băncii Naționale a României (BNR).
Băncile au plasat întreaga sumă la facilitatea de depozit a BNR, prin care BNR practic ”sterilizează” această lichiditate în exces în fiecare zi. Scăderea din iunie vine după creșteri de câte 0,8 miliarde de lei în lunile aprilie și mai, respectiv după o reducere de 10 miliarde de lei în luna martie, când tensiunile de pe piețele financiare globale și locale, generate de războiul SUA-Iran, a redus acest excedent de lichiditate din sistemul bancar.
Evoluția vine după împrumuturi de aproape 10 miliarde de lei ale Ministerului de Finanțe în cursul lunii iunie, cea mai bună din februarie încoace – aceste împrumuturi, dacă nu sunt acompaniate de plăți ale Ministerului în contul datoriei publice locale în lei, pot duce la scăderi ale lichidității din bănci.
De notat că Banca Națională a României favorizează situația actuală din piețele financiare locale, existând un imperativ al politicii monetare de lăsare a banilor în bănci pentru a finanța economia privată (gospodării și companii) și deficitul bugetar al statului astfel încât să nu existe o deteriorare peste măsură a activității economice.
Notă: Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu lichiditate abundentă, băncile dau mai multe credite, relaxează standardele de creditare și, dacă condițiile permit, scad dobânzile.
Cum se explică nivelul ridicat al surplusului de lichiditate, cu inflație la >10%: BNR e prinsă în capcana ”dominanței fiscale” și lasă bani în piață pentru împrumuturile Guvernului
Evoluția din luna ultimele trei luni, având în vedere contextul politic tensionat și deprecierea leului, pornită în final de lună aprilie și continuată în debut de mai, arată că BNR nu a intervenit puternic în piețe, alegând să lase bani în piață – lucru observat pe parcursul ultimelor luni inclusiv din faptul că dobânzile de piață monetară au rămas stabile, la nivelurile pre-criză politică.
Nici în perioada scursă până acum din iulie nu a existat o creștere a dobânzilor (vezi grafic mai sus ROBOR 3Luni), ceea ce indică faptul că băncile continuă să fie într-o poziție confortabilă.
De notat că cererea pentru datoria emisă de guvern și-a revenit în ultimele două luni (Finanțele au reînceput să atragă sume mai mari de la investitori, cu condiții mai bune ale cererii), după ce Ministerul de Finanțe a avut două luni complicate (martie și aprilie) la finanțarea internă de pe piața primară, unde principalii jucători sunt băncile și clienții lor, dar și fondurile de pensii.
În martie, Finanțele au luat de piața primară locală doar 1,8 miliarde de lei, iar în aprilie doar 4 miliarde de lei. Comparativ, în iunie, Finanțele au împrumutat din piața primară locală aproximativ 10 miliarde de lei.
În martie, luna debutului de război în Orientul Mijlociu, surplusul de lichiditate din bănci a scăzut cu 10 mld. lei, de la 45,1 mld. de lei – Conflictul a produs volatilitate puternică pe piețele financiare internaționale și locale
De reamintit și faptul că, în criza electorală din mai 2025, BNR a cheltuit peste 6 miliarde de euro pentru a proteja leul, iar cursul tot a suferit atunci o depreciere de +4 deviații standard. De notat că atunci când BNR intervine în piață pentru a proteja leul lichiditatea din piețe se restrânge din moment ce BNR vinde euro și cumpără lei.
Aceasta a fost a 11-a lună consecutivă cu un surplus semnificativ de lichiditate în bănci, după ce în luna iulie 2025 s-a revenit pe excedent. În februarie s-a ajuns la cel mai ridicat surplus de lichiditate din preedentele 20 de luni. În iunie 2025 a fost înregistrat un deficit de 4,5 miliarde lei, primul deficit din ultimii mai bine de 3 ani.
În ultimele 13 luni, grație acestui excedent de lichiditate din bănci, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu 156 puncte de bază (1,56%), la 5,84% cel mai recent.
Statul este principalul contributor la umflarea lichidității din piață
Ca idee, cel mai mare contributor la umflarea lichidității din piața bancară este statul – în condițiile în care băncile sunt la nivel colectiv cel mai mare finanțator intern al Guvernului, plățile Ministerului de Finanțe în contul serviciului datoriei publice interne reprezintă injecții masive de capital în bănci, un surplus financiar cu care acestea creditează firmele, populația și, din nou, statul.
Ca exemplu, lichiditatea interbancară s-a îmbunătățit din finalul lunii iulie 2025, când Finanțele au plătit 10,5 miliarde de lei pe o scadență de titluri de stat emise prima dată în martie 2025. Mai mult, 2026 va fi an record în contul plăților în contul datoriei ce ajunge la scadență + dobânzi.
În același timp, operațiunile valutare ale BNR (intervenții pe cursul EUR/RON sau tranzacții prin care schimbă în lei, pentru Ministerului Finanțelor, sumele primite de la UE) au influență în evoluția lichidității din bănci.
Notă: Sumele excedentare din bănci sunt plasate zilnic la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Prin operațiunile sale repo, banca oferă temporar lichiditate în lei băncilor în schimbul unor titluri de valoare, pe o perioadă de timp și la dobânda de politică monetară de 6,5%.
(Citește și: Finanțele au acoperit până acum 40% din necesarul de finanțare al României: 105 mld. lei împrumutate. Trezoreria a folosit intens plasamentele private în aprilie și mai)
(Citește și: Revine interesul investitorilor pentru obligațiunile românești – Finanțele au avut cele mai bune 2 săptămâni la finanțarea internă după 2 luni grele. Dobânzile rămân sus)
(Citește și: Miza crizei politice de dinainte de rotativa din 2027: Fluviile de miliarde care vor intra în România în următorii ani și care se negociază chiar acum: înzestrarea militară, energia și gazele americane, minerale critice și cireașa Anghel Saligny)
(Citește și: Radu Crăciun: „Între recesiune și hiperinflație, BNR va alege recesiunea – ăsta îi e mandatul” – Cursul nu va ajunge la 6 lei fără ca BNR să fi drenat lichiditatea și împins dobânzile în sus)
***
Urmărește-ne pe Google News
