Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Chestiunea

Aproape trei cincimi dintre români nu îşi permit o vacanţă de o săptămână

Aproape trei cincimi dintre români nu-şi permit o vacanţă de o săptămână în afara casei, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 58,9%,… Mai mult

31.07.2019

La obiect

Semnal de alarmă la statistica înmatriculărilor auto: primii din UE la autoturisme, ultimii la camioane și utilitare

Puse cap la cap, ultimele statistici ale industriei auto relevă un trend îngrijorător în ceea ce privește înmatriculările de autovehicule: în România se investește în… Mai mult

30.07.2019

Cronicile

Summitul UE – consecinţe: Lumea şi pieţele aşteaptă trecerea de la vorbă la fapte. Greu

de Alexandra Fusoi 12.12.2011

“Summitul ultimei şanse”, “summit crucial”, “summitul care decide viitorul euro” – întâlnirea de la sfârşitul săptămânii trecute a liderilor europeni nu şi-a atins în totalitate obiectivele şi nu a obţinut o reacţie clară şi rapidă a pieţelor, a căror încredere este esenţială pentru rezolvarea crizei datoriilor.

Germania a reuşit să-şi impună planul de aplicare a unor reguli fiscale şi bugetare stricte, însă nu a obţinut şi includerea acestora în tratatul european. Iar modul în care va fi aplicat acordul la care au aderat 26 dintre cele 27 de state membre UE nu este clar încă.

Însă pieţele nu au reacţionat cu prea mult entuziasm după anunţarea acordului, partenerii americani ai UE sunt încă nemulţumiţi de măsurile anunţate la Bruxelles, iar agenţiile de rating nu şi-au dat încă verdictul.

Verdictul agenţiilor de rating, aşteptat după summit

După ce Standard and Poor’s a avertizat săptămâna trecută că ar putea reduce ratingurile ţărilor din zona euro în următoarele 90 de zile, Moody’s a anunţat luni că ar putea lua o măsură similară, apreciind că liderii europeni au anunţat prea puţine măsuri noi care să permită rezolvarea crizei datoriilor.

Şi nici divizarea netă apărută între Marea Britanie şi restul ţărilor membre UE nu a contribuit la restabilirea încrederii investitorilor. Londra nu a fost niciodată un susţinător fervent al integrării europene aprofundate, a încercat aproape întotdeauna să obţină derogări şi a mai fost şi în alte situaţii “singură împotriva tuturor”. De această dată însă, cererile britanice s-au lovit de refuzul categoric al Franţei şi Germaniei, venite la Bruxelles cu un plan clar şi ferm, care a intrat în contradicţie pe alocuri cu deciziile autorităţilor europene.

Iar rezultatul a fost pe măsură – FMI a apreciat că acordul este doar o soluţie parţială pentru rezolvarea crizei, Statele Unite vor măsuri şi mai ferme, agenţiile de rating nu renunţă la ideea modificării notelor ţărilor din zona euro, iar pieţele nu au fost convinse de hotărârea liderilor europeni de a aplica măsuri drastice.

Economistul-şef al FMI, Olivier Blanchard, crede că acordul este un pas în direcţia bună, dar nu şi o soluţie completă. “Sunt mai optimist decât în urmă cu o lună. Cred că au fost făcute progrese”, spune el.

SUA vor măsuri mai decise din partea liderilor europeni

Administraţia preşedintelui Barack Obama, deşi a salutat acordul, ar vrea măsuri mai ferme şi, mai ales, un fond de salvare financiară mult mai consistent decât au acceptat până acum liderii europeni. Statele Unite sunt îngrijorate că actuala criză a datoriilor din zona euro riscă să se extindă şi să afecteze serios şi economia americană, aflată ea însăşi într-un complicat proces de revenire.

Deşi a preferat să nu facă declaraţii publice pe această temă, Obama a insistat, în întâlnirile avute cu oficiali europeni, asupra necesităţii suplimentării fondului; în plus, a avut numeroase discuţii telefonice cu liderii ţărilor UE, dar a trimis şi emisari în Europa – printre ultimii care au vizitat capitalele UE, chiar înaintea summitului de joi şi vineri, s-au aflat vicepreşedintele Joe Biden şi secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner.

Acordul încheiat vineri prevede reguli fiscale stricte, care să prevină producerea unor crize similare, sancţiuni ferme pentru ţările care nu respectă reglementările şi activarea cu un an mai devreme a unui fond permanent de salvare financiară. Însă adoptarea acestuia în toate cele 26 de ţări europene care şi-au exprimat acordul ar putea fi problematică, chiar dacă mai puţin dificilă decât o modificare a tratelor europene.

Implementarea acordului fiscal în legislaţiile naţionale, un proces complicat

Chiar Franţa, care a militat, alături de Germania, pentru impunerea planului, ar putea avea probleme – preşedintele Nicolas Sarkozy a afirmat că măsurile vor fi adoptate abia după alegerile prezidenţiale din 2012, iar contracandidatul său socialist, Francois Hollande, a anunţat clar că nu este de acord cu prevederile documentului.

Iar ideea cedării unei părţi a suveranităţii – conform acordului, Comisia Europeană va avea un cuvânt de spus în legătură cu bugetele ţărilor membre înainte de adoptarea acestora în Parlament – a creat şi va mai crea tensiuni în ţările membre. În afara Marii Britanii, care a cerut garanţii pentru propriul sector financiar în schimbul susţinerii unei modificări a tratatelor, Cehia, Suedia şi Ungaria vor lua o decizie numai după consultarea Parlamentelor naţionale.

Iar Irlanda sugerează că oricum va trebui să organizeze un referendum pentru adoptarea măsurilor fiscale drastice. Şi probabil că şi alte ţări europene vor întâmpina probleme interne în încercarea de a adopat modificări constituţionale de o asemenea anvergură, fie pentru ca guvernele de coaliţie includ forţe de dreapta sau chiar naţionaliste, fie pentru că opoziţia va contesta decizia şi va refuza să susţină modificarea Constituţiei.

Tot la summitul de vineri a fost tranşată, cel puţin pentru moment, şi ideea emiterii de euroobligaţiuni, susţinută de Comisie şi respinsă categoric de Germania. În principiu, subiectul va fi discutat din nou la următorul summit, în primăvara anului viitor, în condiţiile în care preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, şi preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, nu vor să renunţe definitiv la această variantă.

(Citeşte mai mult pe cronicaeuropeana.ro)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.12.2011

Lăsați un comentariu


Europa

Întâlnire Macron – Putin în avanpremiera G7. Franța vrea să fie mediatoare

Adrian N Ionescu

Preşedintele francez Emmanuel Macron încearcă să joace rolul de mediator între Rusia și grupul celorlalte cele mai puternice 7 țări ale lumii cu excepția Chinei… Mai mult

Stiri

Creștere masivă a importului de electricitate, stimulat de politica guvernamentală: 38% pe primele 5 luni. Tendința continuă

Adrian N Ionescu

România a importat cu 38% mai multă electricitate în primele cinci luni ale acestui an, față de aceeași perioadă similară din 2018, potrivit celui mai… Mai mult

Europa

Polonia ar putea participa la misiunea coordonată de SUA în Golful Persic

Iulian Soare

Polonia ar putea sprijini misiunea internaţională coordonată de Statele Unite pentru protejarea navelor comerciale în Golful Persic, în contextul tensiunilor cu Iranul, a declarat Jacek… Mai mult

Stiri

Reuniune cu ușile închise a Consiliului de Securitate ONU: noul conflict India – Pakistan

Vladimir Ionescu

Consiliul de Securitate ONU urmează să se întâlnească vineri cu uşile închise, la cererea Chinei şi a Pakistanului, pentru a discuta decizia Indiei de a… Mai mult

Stiri

20.000 de vouchere suplimentare în programul Rabla

Vladimir Ionescu

Românii care vor să caseze mașinile vechi și să cumpere unele noi au la dispoziție, începând din 19 august, un nou pachet de 20.000 de… Mai mult

Stiri

Donald Trump – interesat de cum ar putea SUA să cumpere Groenlanda

Iulian Soare

Preşedintele american Donald Trump şi-a întrebat în mai multe rânduri consilierii dacă este posibil ca Statele Unite să cumpere Groenlanda de la guvernul danez, iar… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Pentru descurajarea actelor ostile în regiunea Mării Negre avem nevoie de o actiune cuprinzătoare şi coordonată la toate nivelurile, inclusiv politic

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, în discursul rostit la ceremoniile de Ziua Marinei, de la Constanţa, că, pentru descurajarea actelor ostile în regiunea Mării… Mai mult