fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Summitul UE – consecinţe: Lumea şi pieţele aşteaptă trecerea de la vorbă la fapte. Greu

de Alexandra Fusoi 12.12.2011

“Summitul ultimei şanse”, “summit crucial”, “summitul care decide viitorul euro” – întâlnirea de la sfârşitul săptămânii trecute a liderilor europeni nu şi-a atins în totalitate obiectivele şi nu a obţinut o reacţie clară şi rapidă a pieţelor, a căror încredere este esenţială pentru rezolvarea crizei datoriilor.

Germania a reuşit să-şi impună planul de aplicare a unor reguli fiscale şi bugetare stricte, însă nu a obţinut şi includerea acestora în tratatul european. Iar modul în care va fi aplicat acordul la care au aderat 26 dintre cele 27 de state membre UE nu este clar încă.

Însă pieţele nu au reacţionat cu prea mult entuziasm după anunţarea acordului, partenerii americani ai UE sunt încă nemulţumiţi de măsurile anunţate la Bruxelles, iar agenţiile de rating nu şi-au dat încă verdictul.

Verdictul agenţiilor de rating, aşteptat după summit

După ce Standard and Poor’s a avertizat săptămâna trecută că ar putea reduce ratingurile ţărilor din zona euro în următoarele 90 de zile, Moody’s a anunţat luni că ar putea lua o măsură similară, apreciind că liderii europeni au anunţat prea puţine măsuri noi care să permită rezolvarea crizei datoriilor.

Şi nici divizarea netă apărută între Marea Britanie şi restul ţărilor membre UE nu a contribuit la restabilirea încrederii investitorilor. Londra nu a fost niciodată un susţinător fervent al integrării europene aprofundate, a încercat aproape întotdeauna să obţină derogări şi a mai fost şi în alte situaţii “singură împotriva tuturor”. De această dată însă, cererile britanice s-au lovit de refuzul categoric al Franţei şi Germaniei, venite la Bruxelles cu un plan clar şi ferm, care a intrat în contradicţie pe alocuri cu deciziile autorităţilor europene.

Iar rezultatul a fost pe măsură – FMI a apreciat că acordul este doar o soluţie parţială pentru rezolvarea crizei, Statele Unite vor măsuri şi mai ferme, agenţiile de rating nu renunţă la ideea modificării notelor ţărilor din zona euro, iar pieţele nu au fost convinse de hotărârea liderilor europeni de a aplica măsuri drastice.

Economistul-şef al FMI, Olivier Blanchard, crede că acordul este un pas în direcţia bună, dar nu şi o soluţie completă. “Sunt mai optimist decât în urmă cu o lună. Cred că au fost făcute progrese”, spune el.

SUA vor măsuri mai decise din partea liderilor europeni

Administraţia preşedintelui Barack Obama, deşi a salutat acordul, ar vrea măsuri mai ferme şi, mai ales, un fond de salvare financiară mult mai consistent decât au acceptat până acum liderii europeni. Statele Unite sunt îngrijorate că actuala criză a datoriilor din zona euro riscă să se extindă şi să afecteze serios şi economia americană, aflată ea însăşi într-un complicat proces de revenire.

Deşi a preferat să nu facă declaraţii publice pe această temă, Obama a insistat, în întâlnirile avute cu oficiali europeni, asupra necesităţii suplimentării fondului; în plus, a avut numeroase discuţii telefonice cu liderii ţărilor UE, dar a trimis şi emisari în Europa – printre ultimii care au vizitat capitalele UE, chiar înaintea summitului de joi şi vineri, s-au aflat vicepreşedintele Joe Biden şi secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner.

Acordul încheiat vineri prevede reguli fiscale stricte, care să prevină producerea unor crize similare, sancţiuni ferme pentru ţările care nu respectă reglementările şi activarea cu un an mai devreme a unui fond permanent de salvare financiară. Însă adoptarea acestuia în toate cele 26 de ţări europene care şi-au exprimat acordul ar putea fi problematică, chiar dacă mai puţin dificilă decât o modificare a tratelor europene.

Implementarea acordului fiscal în legislaţiile naţionale, un proces complicat

Chiar Franţa, care a militat, alături de Germania, pentru impunerea planului, ar putea avea probleme – preşedintele Nicolas Sarkozy a afirmat că măsurile vor fi adoptate abia după alegerile prezidenţiale din 2012, iar contracandidatul său socialist, Francois Hollande, a anunţat clar că nu este de acord cu prevederile documentului.

Iar ideea cedării unei părţi a suveranităţii – conform acordului, Comisia Europeană va avea un cuvânt de spus în legătură cu bugetele ţărilor membre înainte de adoptarea acestora în Parlament – a creat şi va mai crea tensiuni în ţările membre. În afara Marii Britanii, care a cerut garanţii pentru propriul sector financiar în schimbul susţinerii unei modificări a tratatelor, Cehia, Suedia şi Ungaria vor lua o decizie numai după consultarea Parlamentelor naţionale.

Iar Irlanda sugerează că oricum va trebui să organizeze un referendum pentru adoptarea măsurilor fiscale drastice. Şi probabil că şi alte ţări europene vor întâmpina probleme interne în încercarea de a adopat modificări constituţionale de o asemenea anvergură, fie pentru ca guvernele de coaliţie includ forţe de dreapta sau chiar naţionaliste, fie pentru că opoziţia va contesta decizia şi va refuza să susţină modificarea Constituţiei.

Tot la summitul de vineri a fost tranşată, cel puţin pentru moment, şi ideea emiterii de euroobligaţiuni, susţinută de Comisie şi respinsă categoric de Germania. În principiu, subiectul va fi discutat din nou la următorul summit, în primăvara anului viitor, în condiţiile în care preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, şi preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, nu vor să renunţe definitiv la această variantă.

(Citeşte mai mult pe cronicaeuropeana.ro)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.12.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul a aprobat memorandumul de susținere a companiilor mari, operațional în 30 de zile, promite Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a anunţat, joi seară, că Guvernul a aprobat memorandumul pentru programul de susţinere a companiilor mari, spunând că şi acestea… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor continuă să ia bani masiv din piață, înaintea anunțării ratingului de țară de către S&P

Alexandra Pele

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 2,2 miliarde de lei de pe piața internă, apetitul bancherilor pentru titlurile de stat fiind ridicat. Suma este… Mai mult

Stiri

VIDEO Prof. Dr. Alexandru RAFILA: Ar trebui să ne preocupe accesul echitabil la vaccinul anti-COVID

Redacţia

Au început discuțiile privind accesul echitabil la vaccin și aceasta asta ar trebui să fie preocuparea celor din țară, a spus Alexandru Rafila, membru în… Mai mult

Europa

BCE: Zona euro va înregistra o contracție de 8,7% din PIB în 2020

Vladimir Ionescu

Zona euro ar putea înregistra o contracție de 8,7% din PIB în 2020, ca urmare a blocajelor generate de criza epidemiologică. În 2021, creşterea economică… Mai mult

Stiri

Eugen Rădulescu, BNR: Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului

Vladimir Ionescu

Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului valutar, ce nu ar mai putea fi stăvilit, susţine Eugen… Mai mult

Europa

Economia germană va reveni la puterea de dinaintea crizei abia în a doua parte a anului 2022

Adrian N Ionescu

Obiectivul Ministerului german al Economiei  este ca economia Germaniei, cea mai mare din Europa, să revină la nivelurile de dinaintea crizei în a doua jumătate… Mai mult

Stiri

Organizațiile Pacienților cu Afecțiuni Cronice: Atenție la bolnavi, în continuare sunt internate doar urgențele

Vladimir Ionescu

În continuare, spitalele internează doar cazurile încadrate ca urgențe, majoritatea bolnavilor fiind amânați  până după 15 iunie, reclamă Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).… Mai mult