La obiect

Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult

05.12.2019

Evenimentul

NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult

04.12.2019

Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Summitul UE – consecinţe: Lumea şi pieţele aşteaptă trecerea de la vorbă la fapte. Greu

de Alexandra Fusoi 12.12.2011

“Summitul ultimei şanse”, “summit crucial”, “summitul care decide viitorul euro” – întâlnirea de la sfârşitul săptămânii trecute a liderilor europeni nu şi-a atins în totalitate obiectivele şi nu a obţinut o reacţie clară şi rapidă a pieţelor, a căror încredere este esenţială pentru rezolvarea crizei datoriilor.

Germania a reuşit să-şi impună planul de aplicare a unor reguli fiscale şi bugetare stricte, însă nu a obţinut şi includerea acestora în tratatul european. Iar modul în care va fi aplicat acordul la care au aderat 26 dintre cele 27 de state membre UE nu este clar încă.

Însă pieţele nu au reacţionat cu prea mult entuziasm după anunţarea acordului, partenerii americani ai UE sunt încă nemulţumiţi de măsurile anunţate la Bruxelles, iar agenţiile de rating nu şi-au dat încă verdictul.

Verdictul agenţiilor de rating, aşteptat după summit

După ce Standard and Poor’s a avertizat săptămâna trecută că ar putea reduce ratingurile ţărilor din zona euro în următoarele 90 de zile, Moody’s a anunţat luni că ar putea lua o măsură similară, apreciind că liderii europeni au anunţat prea puţine măsuri noi care să permită rezolvarea crizei datoriilor.

Şi nici divizarea netă apărută între Marea Britanie şi restul ţărilor membre UE nu a contribuit la restabilirea încrederii investitorilor. Londra nu a fost niciodată un susţinător fervent al integrării europene aprofundate, a încercat aproape întotdeauna să obţină derogări şi a mai fost şi în alte situaţii “singură împotriva tuturor”. De această dată însă, cererile britanice s-au lovit de refuzul categoric al Franţei şi Germaniei, venite la Bruxelles cu un plan clar şi ferm, care a intrat în contradicţie pe alocuri cu deciziile autorităţilor europene.

Iar rezultatul a fost pe măsură – FMI a apreciat că acordul este doar o soluţie parţială pentru rezolvarea crizei, Statele Unite vor măsuri şi mai ferme, agenţiile de rating nu renunţă la ideea modificării notelor ţărilor din zona euro, iar pieţele nu au fost convinse de hotărârea liderilor europeni de a aplica măsuri drastice.

Economistul-şef al FMI, Olivier Blanchard, crede că acordul este un pas în direcţia bună, dar nu şi o soluţie completă. “Sunt mai optimist decât în urmă cu o lună. Cred că au fost făcute progrese”, spune el.

SUA vor măsuri mai decise din partea liderilor europeni

Administraţia preşedintelui Barack Obama, deşi a salutat acordul, ar vrea măsuri mai ferme şi, mai ales, un fond de salvare financiară mult mai consistent decât au acceptat până acum liderii europeni. Statele Unite sunt îngrijorate că actuala criză a datoriilor din zona euro riscă să se extindă şi să afecteze serios şi economia americană, aflată ea însăşi într-un complicat proces de revenire.

Deşi a preferat să nu facă declaraţii publice pe această temă, Obama a insistat, în întâlnirile avute cu oficiali europeni, asupra necesităţii suplimentării fondului; în plus, a avut numeroase discuţii telefonice cu liderii ţărilor UE, dar a trimis şi emisari în Europa – printre ultimii care au vizitat capitalele UE, chiar înaintea summitului de joi şi vineri, s-au aflat vicepreşedintele Joe Biden şi secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner.

Acordul încheiat vineri prevede reguli fiscale stricte, care să prevină producerea unor crize similare, sancţiuni ferme pentru ţările care nu respectă reglementările şi activarea cu un an mai devreme a unui fond permanent de salvare financiară. Însă adoptarea acestuia în toate cele 26 de ţări europene care şi-au exprimat acordul ar putea fi problematică, chiar dacă mai puţin dificilă decât o modificare a tratelor europene.

Implementarea acordului fiscal în legislaţiile naţionale, un proces complicat

Chiar Franţa, care a militat, alături de Germania, pentru impunerea planului, ar putea avea probleme – preşedintele Nicolas Sarkozy a afirmat că măsurile vor fi adoptate abia după alegerile prezidenţiale din 2012, iar contracandidatul său socialist, Francois Hollande, a anunţat clar că nu este de acord cu prevederile documentului.

Iar ideea cedării unei părţi a suveranităţii – conform acordului, Comisia Europeană va avea un cuvânt de spus în legătură cu bugetele ţărilor membre înainte de adoptarea acestora în Parlament – a creat şi va mai crea tensiuni în ţările membre. În afara Marii Britanii, care a cerut garanţii pentru propriul sector financiar în schimbul susţinerii unei modificări a tratatelor, Cehia, Suedia şi Ungaria vor lua o decizie numai după consultarea Parlamentelor naţionale.

Iar Irlanda sugerează că oricum va trebui să organizeze un referendum pentru adoptarea măsurilor fiscale drastice. Şi probabil că şi alte ţări europene vor întâmpina probleme interne în încercarea de a adopat modificări constituţionale de o asemenea anvergură, fie pentru ca guvernele de coaliţie includ forţe de dreapta sau chiar naţionaliste, fie pentru că opoziţia va contesta decizia şi va refuza să susţină modificarea Constituţiei.

Tot la summitul de vineri a fost tranşată, cel puţin pentru moment, şi ideea emiterii de euroobligaţiuni, susţinută de Comisie şi respinsă categoric de Germania. În principiu, subiectul va fi discutat din nou la următorul summit, în primăvara anului viitor, în condiţiile în care preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, şi preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, nu vor să renunţe definitiv la această variantă.

(Citeşte mai mult pe cronicaeuropeana.ro)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.12.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

Libia / Turcia pune la dispoziția guvernului din Tripoli o forță militară ”de reacție rapidă”

Iulian Soare

Turcia se pregătește să furnizeze ajutor militar guvernului rccunoscut internațional în Libia, un acord bilateral, care prevede lansarea ”unei forțe de reacție rapidă” în cazul… Mai mult

Stiri

CFR Infrastructură pierde 30 % din finanțarea europeană pentru modernizarea liniei Brașov-Sighișoara

Razvan Diaconu

Compania CFR Infrastructură pierde cel puțin 30 % din finanțarea europeană pentru modernizarea liniei de tren dintre Brașov și Sighișoara pentru că, la trei ani… Mai mult

Stiri

Alexandru Cumpănașu a fost pus sub acuzare de DNA pentru fraudă fiscală

Vladimir Ionescu

Alexandru Cumpănașu a fost pus sub acuzare de procurorii DNA Constanța pentru fraudă, după ce ar fi mințit că deține diplomă de studii superioare atunci… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a primit premiul Charlemagne

Iulian Soare

Președintele Klaus Iohannis a primit premiul Charlemagne (Carol cel Mare) pentru anul 2020. Juriul i-a acordat această distincție pentru că a fost „un campion de… Mai mult

Stiri

PSD sesizează CCR pe legile asumate de Guvern. Motivul: ”Nu poți tu, Guvern, să treci peste Parlament”

Vladimir Ionescu

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu (foto), afirmă că partidul va sesiza luni Curtea Constituţională în legătură cu legile asumate de Guvern. Ciolacu spune că… Mai mult

Stiri

Statul cumpără manuscrise Eliade, Cioran și Nae Ionescu, scoase la licitație de deținătorii legali

Razvan Diaconu

Ministerul Culturii a anunţat sâmbătă că a semnat un protocol de vânzare directă către viitorul Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc/ Biblioteca Aman Craiova a… Mai mult

Stiri

Fondul de Dezvoltare și Investiții se desființează, programul grădinițelor sportive se închide

Razvan Diaconu

Fondul de Dezvoltare şi Investiţii va fi transferat la Ministerul Lucrărilor Publice spre desfiinţare, a declarat şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă (foto), transmite Agerpres. „Un… Mai mult