Unul din cele mai importante summituri NATO de la înființarea Alianței va avea loc marți și miercuri la Ankara, Turcia.
Summitul va stabili când și cum se vor implica SUA în capacitatea de apărare a Europei (inclusiv în caz de răspuns la o criză de securitate în Europa), în contextul tranziției către un model NATO 3.0 – care are la bază europenizarea NATO și preluarea responsabilității pentru apărarea continentului de către țările europene.
În același timp, summitul va trata problema Ucrainei, susținerea financiară a acesteia, mai multe acorduri pentru producție militară comună (posibile sisteme și rachete Patriot cu producție în Ucraina), precum și mandatul cu care se vor relua negocierile de pace cu Rusia lui Vladimir Putin, aflată tot mai mult în dificultate în conflictul militar.
Pe masă se vor afla și angajamentele asumate de aliați la summitul NATO de la Haga din 2025, unde s-a decis creșterea în timp a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB în scopul reînzestrării armatelor europene, în ideea redimensionării capacităților SUA. Ideea aici este transformarea acestor suplimentări de bugete în echipamente și capacități de descurajare la dispoziția europenilor, inclusiv prin noi acorduri de dezvoltare și susținere a industriilor militare.
Deciziile așteptate vizează în special transformarea banilor în capabilități, astfel încât acestea să facă Alianța mai bine pregătită pentru amenințări, și echilibrarea, în interiorul Alianței, a contribuțiilor între țările europene și SUA.
FT: Europa are două nuclee – iar cel militar are nevoie urgentă de reconstrucție – Europenizarea NATO și nașterea NATO 3.0
Nu în ultimul rând, discuția de la Ankara va viza care e dimensiunea trupelor americane în Europa, existând în plan o repoziționarea în ideea că Europa își va crește capacitatea de reacție în timp ce SUA își mută interesul către Orientul Mijlociu și în special Asia pentru competiția cu China.
Financial Times punctează într-un editorial publicat cu câteva zile înaintea summitului că Europa de astăzi se sprijină pe două nuclee: unul economic-politic (UE) și unul militar-politic (NATO). Ambele au sediul la Bruxelles, dar timp de decenii au comunicat remarcabil de puțin între ele – tocmai de aceea, summitul de la Ankara trebuie să stabilească la nivel programmatic că al doilea nucleu – cel militar – are nevoie urgentă de reconstrucție.
FT arată că, spre deosebire de UE, care s-a aflat într-o permanentă transformare instituțională, NATO a fost marcată de continuitate structurală: o alianță dominată de SUA la fondare, în 1949, și rămasă la fel până în 2025, când a doua venire a lui Donald Trump la Casa Albă „i-a pus sub semnul întrebării întregul viitor”.
Alianța a protejat timp de decenii o Europă care evoluă pașnic pe plan economic și politic, dar, mai puțin vizibil, a protejat-o și de revenirea vechilor rivalități intra-europene privind puterea militară – temerile față de dominația militară germană fiind deja vizibile în spatele îngrijorărilor actuale ale Franței și Poloniei legate de concentrarea cheltuielilor militare germane exclusiv pe Germania, conform FT.
FT mai arată că există un risc semnificativ ca președintele rus Vladimir Putin să ia decizia de a ataca teritoriul NATO – știind că Donald Trump ar putea să nu vină în apărarea Europei și văzând că aceasta abia începe să se reînarmeze. Conform raționamentului, dictatorul rus ar putea calcula că aceasta este ultima sa șansă de a demonstra că NATO a devenit „un tigru de hârtie”.
Editorialul argumentează că europenizarea NATO are două orizonturi de timp distincte: unul pe 10 ani și unul pe 10 luni. Pe termen lung, Europa și Canada trebuie să lucreze – pe cât posibil, cooperativ cu SUA – către obiectivul strategic al unei Europe care dispune de forțele convenționale, de capacitățile strategice și, în cele din urmă, de descurajarea nucleară necesare pentru a se apăra singură.
Pe termen scurt, NATO are nevoie de planificări de urgență pentru o apărare condusă de europeni și, în cel mai rău scenariu, doar de europeni, împotriva oricărei agresiuni rusești – de la atacuri hibride escaladate la o incursiune directă oriunde între partea de Nord a Flancului Estic și Marea Neagră.
FT subliniază că UE are un rol vital în creșterea și coordonarea finanțării pentru reînarmarea europeană, prin inițiative precum SAFE și Fondul European de Apărare, dar avertizează că „ar fi o iluzie periculoasă să ne imaginăm că UE poate deveni ea însăși nucleul militar-politic al Europei”.
Cele două organizații trebuie, în schimb, să se vadă drept ceea ce au fost în cele mai bune momente: „două nuclee profund complementare și care se întăresc reciproc”, conchide FT.
Europa și NATO trebuie să se reînarmeze pentru a fi pregătite de război: Rutte și von der Leyen afirmă că epoca în care Europa se putea baza pe “dividendul păcii” și pe protecția oferită de SUA s-a încheiat
În același timp, înainte de summitul NATO de la Ankara, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au transmis un mesaj ferm privind viitorul securității euroatlantice, avertizând că Europa trebuie să fie pregătită pentru război, să își accelereze reînarmarea și să își consolideze rapid capacitățile de apărare împreună cu aliații de pe ambele maluri ale Atlanticului.
Într-un articol comun publicat în revista britanică The Economist, intitulat „Ce trebuie să facă Europa și NATO pentru a fi pregătite de război”, cei doi lideri susțin că perioada în care Europa se putea baza pe „dividendul păcii” și pe protecția oferită de Statele Unite prin NATO s-a încheiat.
Editorialul semnat de Rutte și von der Leyen vine pe fondul unui summit NATO care este așteptat să marcheze începutul unei transformări structurale a Alianței, în care accentul se mută de la împărțirea responsabilităților la transferul responsabilităților, europenii fiind chemați să preia rolul principal în apărarea convențională a continentului, în timp ce SUA își concentrează atenția asupra Indo-Pacificului și rămâne garantul stabilității strategice aliate, respectiv al descurajării nucleare. Acest lucru poartă denumirea informală de NATO 3.0, iar în declarația finală a summitului de la Ankara s-ar putea regăsi sub forma unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic.
Articolul celor doi lideri amintește că, după încheierea Războiului Rece, Europa a investit în pace, a redus bugetele pentru apărare și și-a diminuat forțele armate, bazându-se pe Statele Unite și pe Alianța Nord-Atlantică pentru capabilitățile esențiale necesare în cazul unei amenințări la adresa securității sale.
Summitul NATO de la Ankara va fi precedat de un forum consacrat securității și industriei de apărare, unde statele membre sunt așteptate să anunțe mai multe angajamente pentru capabilități comune, iar în declarația finală a Consiliului Nord-Atlantic este prevăzută asumarea clară a obiectivului de a aloca 5% din PIB pentru apărare.
Potrivit lui Rutte și von der Leyen, „realitățile dure și pericolele lumii de astăzi au pus capăt acestui mod de gândire”, iar aliații europeni din NATO și statele membre ale Uniunii Europene au redescoperit necesitatea de a fi pregătiți pentru război.
Cei doi lideri afirmă că procesul de transformare este deja în desfășurare.
„(Țările europene) se reînarmează și își revitalizează baza industrială de apărare pentru a ne proteja cetățenii, libertatea și securitatea. Cheltuielile și producția din domeniul apărării cresc; sunt deschise noi fabrici, iar cele existente își extind programul de lucru și liniile de producție. Asistăm la o inovație semnificativă în acest sector, nu doar în cadrul companiilor tradiționale din industria de apărare. Noi companii dezvoltă instrumentele și tehnologiile necesare războiului modern. Vehiculele aeriene fără pilot, vehiculele terestre fără pilot, sistemele de război electronic – toate acestea sunt necesare pentru descurajarea amenințărilor, protecția și apărarea forțelor noastre armate. Mentalitatea s-a schimbat. Chiar și producătorii civili de automobile își reorganizează fabricile pentru a produce componente destinate sectorului apărării, inclusiv pentru sisteme de apărare antiaeriană și vehicule aeriene fără pilot cu rază lungă de acțiune”, scriu Rutte și von der Leyen.
MApN: Prioritatea României este consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic, cu accent pe regiunea Mării Negre
Din perspectiva României, mandatul delegației noastre va viza creșterea capacităților de apărare a flancului estic al NATO, în contextul intensificării riscurilor de securitate în regiunea noastră și mutării interesului Statelor Unite ale Americii către Orientul Mijlociu și Asia, în ciuda riscului pe care îl reprezintă Rusia.
Țările de pe acest flanc estic al NATO s-au angajat deja la summitul B9 de la București, din luna mai, să consolideze cooperarea în domeniul apărării, afirmând că spațiul de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice reprezintă „o linie strategică” care trebuie apărată de un NATO mai puternic.
Delegația României e condusă de președintele Nicușor Dan, iar din perspectiva securității noastre România urmărește parafarea mai multor inițiative de întărire a cooperării bilaterale și extinderea cooperării cu Turcia în domeniul securității Mării Negre, cu accent pe rotirea structurilor aliate din regiune, de la Istanbul la Constanța, și pe protejarea infrastructurii submarine.
Notă: România și Turcia au un program comun de deminare în apele teritoriale care se dorește a fi extins inclusiv la infrastructura submarină din Marea Neagră în contextul creșterii riscurilor de securitate și a intrării în exploatare, din 2027, a zăcământului de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, care va face din România cel mai mare producător de gaze din Europa. Extinderea cooperării cu Turcia e vitală pentru protejarea intereselor economice și energetice ale României în Marea Neagră, în special în contextul exploatării gazelor offshore și al securizării infrastructurilor critice subacvatice.
România va aloca 2,5% din PIB, în 2026, pentru apărare
De notat că România va crește alocarea pentru apărare în 2026 la 2,5% din PIB (8-9 miliarde de euro), din care 40% se duc pe echipamente noi. În același timp, din perspectiva României, Republica Moldova rămâne una dintre principalele preocupări pentru statele de pe Flancul Estic, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei.
În același timp, agenda celei de-a doua zile a summitului este dedicată reuniunii Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern.
„Participarea României la Summitul NATO de la Ankara reconfirmă angajamentul țării noastre pentru consolidarea securității euroatlantice și rolul său de aliat de încredere, activ implicat în implementarea deciziilor Alianței și în întărirea posturii de descurajare și apărare colectivă”, a transmis Ministerul Apărării într-un comunicat.
Totodată, în ceea ce privește Marea Neagră, acordurile urmărite de România vizează Centrul NATO la Marea Neagră, care, în momentul acesta, este la Istanbul și care este dorit să se mute la Constanța începând cu 2028 – acesta este un centru rotațional NATO la Marea Neagră și reprezintă o structură de comandă navală creată anul acesta la nivelul NATO, sub denumirea de Forța Operativă Combinată din Marea Neagră.
Notă: Conform deciziilor asumate, Turcia va găzdui și va comanda grupul operativ CTF-Black Sea, forța operativă din Marea Neagră, până în 2028, în conformitate cu principiul asumării regionale a responsabilității. După 2028, rolul de gazdă și de comandă va fi preluat prin rotație de către aliații riverani din Marea Neagră, România și Bulgaria, pe baza propunerilor acestora.
Susținere pentru Kiev și posibila reluare a negocierilor cu Rusia – Se va stabili mandatul pentru discuțiile de pace
Summitul va trata inclusiv susținerea financiară pentru Kiev, care va fi aprobată la nivelul de 70 de miliarde în acest an. Amintim liderii G7 au rămas uniți în sprijinul Ucrainei, inclusiv în privința integrității sale teritoriale, și au convenit recent să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei și să reia negocierile de pace cu Kremlinul, către un posibil summit trilateral Trump-Zelenski-Putin.
Președintele american Donald Trump se va întâlni miercuri cu Volodimir Zelenski. Una din mize este reluarea discuțiilor cu Rusia prin medierea SUA. Discuțiile mediate de Washington între Kiev și Moscova au fost blocate în ultimele luni, în condițiile în care Casa Albă a fost concentrată în ultimele luni pe conflictul din Iran.
După o altă serie de atacuri masive asupra Ucrainei, în finalul săptămânii trecute, Zelenski afirma că negociatorii SUA Jared Kushner și Steve Witkoff au transmis că vor veni în Ucraina pentru a vedea impactul războiului și pentru a asista în procesul de pace.
„Au spus că vor veni. Trebuie să vină, să vadă, să înțeleagă și să îi explice președintelui Trump ce trebuie să facă rapid Rusia: să se așeze la masa negocierilor și să oprească acest război. Sper că vor veni”, a afirmat Zelenski la finalul săptămânii trecute.
Amintim că Trump a discutat sâmbătă cu Vladimir Putin despre Ucraina și despre summitul NATO, a declarat Iuri Ușakov, consilierul Kremlinului pentru politică externă.
Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite și aliaților europeni să adopte „decizii ferme” privind consolidarea apărării aeriene a Ucrainei la viitorul summit NATO, după ce atacurile lansate de Rusia în noaptea de duminică spre luni s-a soldat cu cel puțin 14 morți și zeci de răniți în Kiev și în regiunea capitalei ucrainene.
Kievul vrea de la SUA licențe pentru producția de sisteme Patriot și rachete interceptoare PAC-3
Săptămâna trecută, Zelenski spunea că există deja o discuție lungă, aflată în desfășurare, cu administrația SUA privind licențele pentru producția de sisteme Patriot și rachete interceptoare PAC-3. Unul dintre principalele rezultate ale viitoarei reuniuni NATO urmărite de Kiev este consolidarea apărării aeriene a Ucrainei.
„În zilele următoare va avea loc un summit NATO și alte reuniuni. Unul dintre principalele rezultate ar trebui să fie apărarea aeriană. Dacă, desigur, NATO mai contează pentru aliații săi. Europa trebuie să aibă propria capacitate suficientă de a se apăra împotriva tuturor tipurilor de amenințări, inclusiv împotriva amenințărilor balistice rusești. Există o discuție lungă, aflată în desfășurare, cu administrația SUA privind licențele pentru producția de sisteme Patriot”, a declarat joi, 2 iulie 2026, președintele ucrainean.
(Citește și: Nicușor Dan, vizită strategică la Istanbul: România și Turcia extind cooperarea NATO la Marea Neagră și vor dezvolta producție militară comună – Erdogan vine la București în acest an – Forum de afaceri și ședință comună de guverne)
(Citește și: Ședința CSAT, cele 2 puncte: Obiectivele României la summitul NATO de la Ankara – „Suspendarea activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale”)
(Citește și: Germania și Olanda preiau comanda forțelor terestre pe flancul estic al NATO)
(Citește și: NATO consolidează flancul estic: va forma 3 noi divizii pentru apărarea regiunii baltice – Până la 60.000 de noi soldați vor fi desfășurați, cu comandă germană și olandeză)
(Citește și: SUA au anunțat aliații că își vor reduce contribuțiile militare la NATO. Der Spiegel: Europenii, luați prin surprindere de amploarea reducerilor)
***
Urmărește-ne pe Google News
