Statele Unite se opun vehement politicilor care urmăresc excluderea combustibilor fosili, subliniind riscurile pentru securitatea energetică globală și pericolul declanșării unei recesiuni economice. Diviziunile dintre SUA și Uniunea Europeană s-au manifestat și la summitul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) desfășurat săptămâna trecută la Londra.
Cu această ocazie, reprezentatul SUA, secretarul adjunct interimar pentru afaceri energetice internaționale, Tommy Joyce, a criticat restricțiile tot mai dure impuse combustibililor fosili, eliberând în același timp resursele regenerabile de orice fel de constrângeri, mai ales construirea de parcuri eoliene off-shore, această politică fiind „dăunătoare și periculoasă” afectând securitatea energetică globală.
Summitul organizat de AIE la Londra a reunit reprezentanți din 60 de țări și 50 de companii care au discutat despre securitatea energetică într-un context global marcat de conflictele în curs din Ucraina și Orientul Mijlociu. China, Arabia Saudită și Rusia au refuzat invitația, iar Statele Unite au trimis un oficial la nivel de secretar adjunct interimar la summit, care a fost coprezidat de Marea Britanie.
SUA critică AIE pentru partizanat politic
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) pledează pentru o trecere majoră către sursele regenerabile, considerând că tranziția către energia curată va stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Tocmai din acest motiv Administrația Trump critică orientarea partizană a politicii AIE care se concentrează pe tranziția energetică și promovarea surselor regenerabile de energie în detrimentul celor clasice. Încă din timpul campaniei electorale din SUA, președintele Donald Trump a susținut că AIE trebuie să revină la scopurile inițiale, mai precis asigurarea securității energetice și a aprovizionării constante a pieței globale. De remarcat că un sfert din finanțarea AIE este asigurat de SUA.
AIE, care are sediul la Paris a fost înființată în anii 1970 pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie a economiilor dezvoltate ale lumii, după ce lumea arabă a declanșat criza petrolieră provocată de sistarea exporturilor de petrol ce a provocat haos la nivel global.
În ultimii ani, agenția a promovat agresiv politicile de salvare a climei cu susținerea obiectivului zero net emisii până în 2050, interdicția motoarelor termice, energie regenerabilă, hidrogen și toate celelalte subiecte despre emisiile de carbon. AIE a recomandat stoparea extinderii exploatărilor de țiței și gaze naturale, deoarece vârful de consum se va atinge până la finele actualului deceniu și va scădea rapid pe măsură ce se apropie momentul zero net la nivel global.
Dezvoltarea de noi perimetre de gaze și petrol
În schimb, oficialii europeni prezenți la summitul de la Londra au pledat pentru ca AIE să continue politicile climatice de tranziție energetică, potrivit surselor citate de Politico. Poziția SUA în timpul discuțiilor și întâlnirilor de la Londra a fost de tipul „hai să slăbim sau să desființăm AIE dacă nu urmează politicile noastre – aceasta este aceeași abordare pe care au adoptat-o față de orice altă organizație internațională”, a declarat un oficial european pentru Politico.
Agenda AIE, în special partea în care militează pentru stoparea oricărei investiții pentru exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale și petrol a fost criticată dur și de către statele membre OPEC+. La începutul acestui an AIE a recunoscut că mai sunt necesare investiții pentru punerea în exploatare de noi zăcăminte de petrol și gaze și după 2030. Aceste lucruri, a afirmat OPEC, reprezintă momentul adevărului pentru AIE, scoțând în evidență mesajele contradictorii ale agenției cu sediul la Paris referitoare la investițiile în operațiunile upstream.
„Sperăm ca Agenția să revină la analiza bazată pe realitățile energetice și să se concentreze pe mandatul său pentru securitate energetică. Procedând astfel, IEA poate căuta un partener de dialog în cadrul OPEC”, a comunicat cartelul țărilor exportatoare de petrol.
China, principala beneficiară a politicilor climatice
Mesajul Washingtonului a fost clar: China este cea mai mare beneficiară a politicilor climatice eronate „zero net emisii”, iar lumea occidentală ar trebui să aibă o abordare mai flezibilă pentru utilizarea combustibililor fosili, așa cum se întâmplă în America.
Cu toate că premierul britanic Kleir Starmer a recunoscut că și în deceniile următoare comustibilii fosili vor ocupa un loc de frunte în mixul energetic el, și-a reafirmat hotărârea pentru accelerarea tranziției energetice. La rândul ei șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a spus că„nu a uitat cum Statele Unite au livrat imediat resurse energetice atunci când am avut nevoie de ele în timpul crizei energetice”, dar a adăugat că UE nu se lasă abătută de la obiectivul zero net emisii în 2050.
UE face concesii nepermise Chinei
Reprezentantul SUA consideră că Geen Deal-ul expune Europa la „concesii sau represalii din partea Chinei”, având în vedere că regimul comunist de la Beijing deține majoritatea lanțurilor de aprovizionare pentru materiile prime pentru industria regenerabilelor. Graba de a obține net zero înseamnă a pune obiectivele abstracte privind emisiile și interesele adversarilor noștri pe primul loc și bunăstarea popoarelor nostre, pe ultimul loc”, a spus el.
Însă secretarul britanic pentru Energie, Ed Miliband, a declarat după summit că „per total, aș spune că tonul general al acestor discuții indică direcția în care se îndreaptă omenirea, și anume către o energie cât mai curată.”Înj ultima a summitului, în spatele ușilor închise, delegația SUA a încercat din nou să transmită mesajul că este cel mai de încredere partener în domeniul energetic – și a criticat dur China, potrivit oficialului european.
ONG-urile de mediu au criticat la rândul lor poziția SUA, pe care o consideră a fi o ideologie păguboasă față de pozițiile realiste ale Comisie Eruopene în lupta împotriva schimbărilor climatice: „Este vorba de ideologie versus realitate”, a declarat Pete Chalkley, directorul think tank-ului Energy and Climate Intelligence Unit.
Trei priorități pentru securitatea energetică
Fatih Birol, directorul executiv al AIE, a subliniat diviziunile profunde în ceea ce privește politicile verzi. Deși AIE, mai nou, recunoaște rolul crucial al combustibililor fosili în mixul energetic global, Agenția și-a ajustat poziția față de 2023, când prognozase un vârf al consumului de combustibili fosili înainte de 2030. Birol a evidențiat, de asemenea, o nouă provocare legată de creșterea energiilor cu emisii reduse de carbon: aprovizionarea cu metale critice, majoritatea provenind din China. Secretarul britanic pentru Energie, Ed Miliband, a avertizat, de asemenea, împotriva utilizării energiei ca armă geopolitică, subliniind vulnerabilitățile țărilor occidentale în cazul unor perturbări. Potrivit șefului AIE, asigurarea securității energetice necesită politici stabile și previzibile, precum și o cooperare internațională sporită.
Fatih Birol a subliniat trei „reguli de aur” pentru a asigura aprovizionarea globală cu energie: diversificarea surselor de energie, previzibilitatea politicilor și cooperarea între state. Aceasta din urmă a fost subliniată în special în contextul crizei actuale, în care politicile energetice se pot schimba rapid, creând un climat incert pentru investitori. AIE a subliniat necesitatea unui multilateralism sporit pentru a evita perturbările aprovizionării.
Cititi si: Capacitățile globale de producție de energie pe bază cărbune au continuat să crească și anul trecut
***
Urmărește-ne pe Google News
