Sancțiunile americane aplicate de administrația Trump petrolulul rusesc aflat în tranzit au reintrat în vigoare marți, după ce nu au mai fost reînnoite, relatează agențiile internaționale de presă. La fel, Trezoreria SUA a anunțat că autorizația pe termen scurt care permite vânzarea petrolului iranian deja blocat pe mare urmează să expire în câteva zile, pe 19 aprilie, și nu va fi reînnoită.
Sancțiunile pe petrolul rusesc și iranian aflat în tranzit, adică în apele internaționale, au fost ridicate pentru 30 de zile după debutul războiului americano-israelian pentru a mai elibera din presiunea resimțită de Asia – principalul client al producătorilor de țiței din Golful Persic – ca urmare a blocajului Strâmtorii Ormuz realizat de iranieni. Între timp, în baza armistițiului SUA-Iran și a blocadei americane aplicată porturilor iraniene, Marina SUA a preluat controlul strâmtorii.
SUA avertizează instituțiile financiare, inclusiv cele chineze, că riscă să fie sancționate dacă ajută entitățile iraniene
”Colaborăm cu aliații noștri din Golf. Aceștia sunt mult mai dispuși să împărtășească informații despre conturile bancare ale membrilor regimului iranian din țările lor. Contactăm bănci, inclusiv bănci chineze, pentru a le aduce aminte că orice achiziție de bunuri iraniene este interzisă. Vom insista pentru sancțiuni secundare dacă apar probleme”, a marți Scott Bessent, ministrul de finanțe al SUA.
În același timp, Trezoreria SUA a anunțat că ”acționează agresiv, într-o strategie de «presiune economică maximă» asupra Iranului”.
”Instituțiile financiare trebuie să se considere avertizate că departamentul utilizează întregul spectru de instrumente și autorități disponibile și este pregătit să aplice sancțiuni secundare împotriva instituțiilor financiare străine care continuă să sprijine activitățile Iranului. Autorizația pe termen scurt care permite vânzarea petrolului iranian deja blocat pe mare urmează să expire în câteva zile și nu va fi reînnoită”, a transmis Trezoreria SUA.
Administrația Trump a trimis deja scrisori de avertisment băncilor din patru țări, instituții care ar gestiona bani ai regimului iranian. Documentul, obținut de Fox Business, arată că Departamentul Trezoreriei are dovezi că bănci din Oman, Emiratele Arabe Unite, Hong Kong și China au permis ca fonduri iraniene utilizate pentru activități ilegale să fie transferate prin sistemele lor.
Un oficial de rang înalt din administrația americană a declarat că acesta este primul pas către impunerea de sancțiuni secundare asupra acestor bănci — ceea ce le-ar exclude din sistemul financiar american.
Chinezii și rușii au devenit vocali împotriva blocadei americane, după 6 săptămâni de blocaj iranian. În urmă cu câteva săptămâni au dat veto în Consiliul de Securitate ONU împotriva redeschiderii strâmtorii Ormuz
Campania de presiune a SUA s-a adaptat și chinezilor, care sunt de altfel cel mai mare cumpărător de țiței iranian. China și Rusia au solicitat de altfel SUA deblocarea imediată a Strâmtorii Ormuz, după 6 săptămâni de blocaj iranian și după ce și-au exercitat dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pe o rezoluție care cerea întocmai redeschiderea prin forță în timpul blocadei iraniene.
Bloomberg a scris de altfel marți că blocada SUA asupra Strâmtorii Ormuz este la fel de mult despre presiunea asupra Chinei, cât este despre pedepsirea Iranului. „Dacă Beijingul are mai mult de pierdut, atunci poate va pune presiune pe Teheran să negocieze – cel puțin asta este teoria”, a scris Javier Blas, jurnalistul Bloomberg specializat în energie.
Acesta este motivul pentru care șeicul Khaled bin Mohamed, prințul moștenitor al Abu Dhabi, se află în prezent în vizită în China. Emiratele Arabe Unite au pârghii economice asupra Chinei și probabil să solicite presiune asupra Iranului din partea Beijingului.
Ministrul de finanțe al SUA: Niciun vas chinez nu va putea să preia petrolul iranian – China cumpără peste 90% din petrolul Iranului
Analiștii punctează că decizia Statelor Unite de a nu prelungi derogarea de 30 de zile privind sancțiunile pe exporturile de petrol iranian, care expiră pe 19 aprilie, va restrânge suplimentar capacitatea Iranului de a exporta petrol, pe lângă blocada americană asupra porturilor iraniene.
Doi oficiali americani au declarat pentru Reuters, pe 14 aprilie, că Departamentul Trezoreriei va aplica sancțiuni stricte asupra petrolului iranian după această dată.
Bessent a mai declarat marți că blocada americană asupra porturilor iraniene va asigura că niciun vas din Republica Populară Chineză nu va putea „să preia petrolul iranian”. China cumpără peste 90% din exporturile de petrol ale Iranului.
Blocada SUA ar costa regimul iranian aproximativ 435 milioane de dolari/zi și 13 miliarde de dolari/lună, lăsând Iranul cu foarte puține alternative pentru exportul și importul de bunuri.
(Citiți și: ””Redesenarea Lumii” – au apărut CRONICILE Nr. 71. Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)
(Citiți și: ”Blocada SUA în Ormuz, ziua a doua. Cât de mari vor fi costurile pentru Teheran: oprire a producției de petrol în 13 zile, rialul în colaps și hiperinflație – blocada vizează deopotrivă China, care primește 90% din petrolul iranian”)
(Citiți și: ”Negocierile SUA-Iran, eșec al primei runde – JD Vance a părăsit Islamabadul după 21 de ore de discuții. Ce spun americanii, iranienii și Pakistanul”)
(Citiți și: ”SUA îndiguiesc China – parteneriat major de cooperare militară cu Indonezia, care are poziționare strategică la Strâmtoarea Malacca, prin care trece 80% din petrolul Chinei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
