Oficialii americani le-au transmis omologilor europeni că Uniunea Europeană va trebui să fie implicată în orice acord de pace pe Ucraina, având în vedere că Rusia cere ridicarea sancțiunilor impuse de UE ca parte a negocierilor, potrivit unor surse familiare cu subiectul citate de Bloomberg.
Potrivit acelorași surse, SUA au comunicat recent europenilor că prioritatea principală este oprirea conflictului și a luptelor, urmând ca discuțiile despre posibile garanții de securitate pentru Ucraina să aibă loc ulterior.
Comunicarea strategiei administrației Trump reprezintă o măsură prin care se urmărește reasigurarea aliaților europeni, care se tem că SUA ar putea încheia un acord cu Rusia fără participarea liderilor UE, punând în pericol atât securitatea Ucrainei cât și pe cea a Europei. Până în prezent, președintele american Donald Trump a exclus în mare parte Europa din discuțiile sale și ale administrației sale cu Ucraina și Rusia.
Putin refuză un armistițiu complet – acceptă doar oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina
Temerile europenilor s-au accentuat marți, mai arată Bloomberg, după convorbirea telefonică dintre Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. În cadrul discuției, Putin a refuzat propunerea lui Trump pentru un armistițiu general de 30 de zile în Ucraina, acceptând doar încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene și solicitând, conform Kremlinului, ca SUA și alte state să oprească livrările de arme și informații către Ucraina. Ulterior, președintele american a negat că au existat discuții despre încetarea sprijinului către Ucraina.
„Acest proces (de negociere a unui acord de pace) este acum în plină desfășurare și, sperăm, de dragul umanității, să îl finalizăm cu succes!”, a scris Trump, marți, pe platforma sa Truth Social.
De la agresiunea rusă asupra Ucrainei din 2022, aliații Ucrainei au impus mai multe pachete succesive de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând atât persoane apropiate Kremlinului, cât și comerțul și companii strategice. În plus, există sancțiuni secundare care penalizează terții care fac afaceri cu entități rusești sancționate.
SUA urmăresc o strategie de „presiune maximă” pe ambele părți ale războiului
Oficialii americani au subliniat în repetate rânduri că sancțiunile vor rămâne în vigoare până la un acord de pace și că SUA sunt pregătite să crească presiunea asupra Kremlinului, inclusiv prin măsuri asupra sectorului energetic, dacă Rusia nu cooperează.
La summitul G7 desfășurat săptămâna trecută în Charlevoix, Quebec, secretarul de stat Marco Rubio a confirmat indirect această poziție, spunând că UE trebuie să fie consultată și implicată în acest proces, având în vedere sancțiunile majore pe care le-a impus Rusiei.
După o întrevedere cu președintele Trump săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pentru Bloomberg că relațiile cu Rusia ar trebui normalizate odată ce luptele din Ucraina se vor încheia. Rutte a subliniat însă că este esențială menținerea presiunii asupra Moscovei pentru a asigura progresul negocierilor de pace.
Cu toate acestea, ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, a avertizat luni că este prematur și periculos să se ia în considerare o normalizare a relațiilor cu Rusia. Budrys a precizat că Rusia trebuie să îndeplinească o listă lungă de cerințe, inclusiv încetarea războiului, returnarea teritoriilor ocupate Ucrainei și plata unor reparații de război, înainte de a fi luată în calcul ridicarea sancțiunilor.
O ruptură în relația transatlantică „ar face Rusia mai puternică”, spune Kaja Kallas. „Să nu le oferim acest avantaj”
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas (foto), a declarat miercuri, după discuțiile dintre Donald Trump și Vladimir Putin, că „Rusia vrea să vadă SUA și Europa divizate – să nu le oferim acest avantaj”.
Vorbind la o emisiune a Euronews, miercuri, Kallas a afirmat că „nu există o falie” între Bruxelles și administrația Trump și a îndemnat ambele părți să rămână unite în fața agresiunii Rusiei în Ucraina.
De asemenea, Kallas a descris discuțiile actuale ca fiind un proces de „diplomație navetă”, subliniind că Europa va avea un loc la masa negocierilor atunci când vor începe discuțiile oficiale pentru un acord de pace. „În acest moment, nu există o masă de negocieri la care să stea Rusia și Ucraina. Totul se desfășoară printr-un fel de diplomație naveta. Bineînțeles că pentru ca un acord să funcționeze este nevoie ca Europa să fie la masă și să fie de acord cu concluzia discuțiilor”, a spus Kallas.
Trump: SUA nu își dorește o alianță mai strânsă între Rusia și China
În același context, al negocierilor cu Rusia, președintele american Donald Trump și-a exprimat marți îngrijorarea cu privire la apropierea dintre China și Rusia.
Președintele SUA a subliniat că SUA au planuri pentru îmbunătățirea relațiilor cu cele două puteri, care au format deja un bloc anti-occidental pe scena globală, parafat de președinții Vladimir Putin și Xi Jingping prin acordul de parteneriat „fără limite” din 4 februarie 2022. Comerțul cu China a salvat economia rusească, care și-a pierdut clienții tradiționali din Occident odată cu începerea războiului.
„Ca student al istoriei, ceea ce sunt – și am urmărit totul – primul lucru pe care îl înveți este că nu vrei ca Rusia și China să se apropie prea mult”, a declarat președintele Trump, marți, pentru Fox News, la scurt timp după discuțiile sale cu Vladimir Putin.
Liderul republican a pus sub semnul întrebării soliditatea relației dintre Moscova și Beijing, sugerând că aceasta nu este „naturală”.
„Probabil că sunt prieteni acum, dar noi vom fi prieteni cu ambele țări”, a adăugat Trump.
Trump încearcă o „manevră Nixon” pentru a slăbi alianța Moscova-Beijing
Analiștii consideră că apropierea lui Trump de Rusia este o strategie de a separa Moscova de Beijing, într-un scenariu denumit drept un „Nixon inversat” – o referire la eforturile SUA din timpul Războiului Rece de a dezbina cele două puteri comuniste și de a atrage China în lupta Vestului împotriva URSS.
Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a respins această ipoteză luna trecută, avertizând că, deși SUA vor să împiedice transformarea Rusiei într-un „partener junior” al Chinei, menținerea unei stări de conflict între cele două superputeri nucleare reprezintă un risc pentru „stabilitatea globală”.
Oficialii de la Beijing au aplaudat Moscova pentru negocierile de pace cu Washingtonul și au declarat că orice încercare de a semăna discordie între Rusia și China este sortită eșecului.
Trump dă vina pe administrația Obama pentru apropierea dintre Rusia și China
În interviul acordat Fox News, Donald Trump a atribuit consolidarea relațiilor dintre Rusia și China unor politici greșite din timpul administrației Obama. El a susținut că cele două națiuni au fost forțate să colaboreze din cauza unor „politici energetice defectuoase”.
Președintele Trump și-a reiterat poziția conform căreia țări precum China au beneficiat de un avantaj incorect datorită posibilității de a folosi energie pe bază de cărbune, în timp ce administrațiile americane anterioare au promovat un program agresiv de trecere la energia verde.
Relațiile SUA-Rusia și SUA-China: două direcții diferite
Deși președintele Trump a vorbit direct de mai multe ori cu Vladimir Putin de când a revenit la Casa Albă, el nu a avut încă o conversație cu Xi Jinping, în ciuda faptului că SUA au crescut cu 20 de puncte procentuale tarifele vamale aplicate importurilor de origine chineză.
„China are mare nevoie de noi în ceea ce privește comerțul, dar trebuie să rezolvăm problema deficitului comercial”, a declarat Trump. Acesta a adăugat că „Rusia își dorește să beneficieze de puterea noastră economică”.
(Citește și: ”Discuțiile Trump – Putin, primele informații: Rusia ar fi de acord cu un armistițiu privind „energia și infrastructura”, dar cere încetarea completă a asistenței militare externe și a furnizării de informații către Ucraina”)
***
Urmărește-ne pe Google News
