Studiu Tax Institute – ASE: Impactul Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri asupra Economiei. Riscuri și prejudicii – O analiză sectorială

Statul ar putea colecta circa un miliard de euro de la circa 747 de companii din impozitul de 1% din cifra de afaceri datorat de firmele cu venituri mai mari de 50 de milioane de euro, potrivit unui studiu realizat de Tax Institute și ASE.
Impactul asupra companiilor este semnificativ și neechilibrat: pe 148 riscă să le scoată din joc (sunt deja pe pierdere din cauza condițiilor de piață, impozitul accentuând stresul financiar); pe 90 le trece de pe profit pe pierdere; pe 509 le descurajează să investească prin reducerea marjei de profit.
Aplicarea impozitului încurajează fragmentarea companiilor (pentru a nu se încadra la plafonul impozitului pe cifra de afaceri) și crește riscul ca anumite firme să-și mute în străinătate o parte a activității de producție, mai reiese din analiza citată.

Autorii avertizează că, având în vedere impactul financiar al impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), nu este exclus să vedem în următoarea perioadă o amplificare a hazardului moral, o dinamică regresivă a profitabilității și o auto-perpetuare a declinului economic, inclusiv ca efect al masurilor de contracarare a efectelor IMCA prin:

• divizări de companii, pentru a reduce cifra de afaceri sub 50 mil. euro și a evita aplicarea
  IMCA;
• schimbarea modelului de business de la producție și vânzare de produse finite la așa-zisul lohn
  și facturarea doar a serviciilor de producție;
• mutarea în străinătate a unor importatori și continuarea activității prin distribuitori locali;
• reducerea investițiilor în dezvoltare și tehnologie, firmele încercând să evite riscurile suplimentare, ca efect al taxării chiar și în ani în care profitul este redus sau negativ;
• renunțarea la consolidarea fiscală în România;
• creșterea prețurilor pentru consumatorii finali, în special în sectoarele unde firmele au costuri mari, marje mici și dificultăți în ajustarea structurii costurilor;
• reducerea cererii și, implicit, pe termen mediu a veniturilor, pe fondul creșterii prețurilor, accentuând declinul financiar.

Companiile afectate și impactul impozitului

Dintre cele 1.084 companii cu o cifră de afaceri de peste 50 mil euro (și care nu sunt în dizolvare și reorganizare judiciară), 747 (69% din numărul total) au impozitul pe profit (IP) < IMCA, deci datorează IMCA.

”Dintre acestea, de departe cele mai afectate de IMCA sunt cele 148 de companii care înregistrează pierderi, în special acelea pentru care pierderile nu sunt cauzate de investiții în derulare (care pot fi oprite), ci de condițiile dificile de piață (ex. Industria auto), unde IMCA poate duce – in extremis – la închiderea/relocarea în alte jurisdicții. Sunt, astfel, puse în pericol activități care generează aproximativ 170.000 de locuri de muncă”, avertizează autorii.

Într-o situație similară, dar mai puțin gravă, sunt cele 90 de firme pe care IMCA le duce din profit (sub 1% marjă) în pierdere. Pentru un număr de 509 companii, IMCA micșorează marja de profit net prin supra-impozitarea profitului.

Statul va colecta circa un miliard de euro din acest impozit

Statul ar putea colecta circa 5,085 mld. lei (aproximativ un miliard de euro) din noul impozit.

Aceasta sumă provine:

• 286,5 mil. euro de la companiile cu pierderi, calculând prin aplicarea procentului de 1% asupra CA;
• 730,8 mil. euro de la companiile cu marja de profit mai mica de 6,25%, calculând diferența dintre suma reprezentând 1% din CA și impozitul pe profit achitat.

”Într-un mediu economic deja fragil, IMCA creează o povară fiscală necorelată cu profitabilitatea reală a firmelor, afectând în mod disproporționat sectoarele cu marje mici. O astfel de reglementare cu risc ridicat pentru creșterea economică nu numai că deteriorează competitivitatea firmelor românești în raport cu cele de pe alte piețe europene, dar diminuează capacitatea de a investi a acestora, afectează consumatorii, crește riscul de inflație și amplifică efectul negativ asupra întregii economii prin impactul pe lanțul de valoare, avertizează autorii.

Studiul a fost realizat în perioada octombrie 2023 – februarie 2025 de o echipa formată din fondatorii Tax Institute – Gabriel Biriș (avocat), Ruxandra Jianu (consultant fiscal), Ana Bobirca (conferențiar univ.dr., ASE), împreună cu Roxana Voicu-Dorobanu (conferențiar univ. dr., ASE).

(Citește și: ”Document / Studiu CONCORDIA-ASE: Impactul cotei unice asupra veniturilor bugetare, PIB/capita și inegalitate – Ce venituri ar aduce impozitarea progresivă față de cota unică”)

***