O creștere cu 1% a ponderii costurilor locuirii în venitul disponibil, comparativ cu media Uniunii Europene, determină o majorare cu 2,3% a ratei supraaglomerării locuințelor și cu 1,4% a ratei privării severe de locuire, potrivit unui studiu publicat de Centrul pentru Cercetare în Politici Economice (CEPR) pe platforma VoxEU.
Analiza arată, de asemenea, că o povară a costurilor locuirii cu 1% peste media UE este asociată cu o scădere a participării la forța de muncă de aproximativ 0,55%, echivalentul a 0,4 puncte procentuale, atât în rândul populației totale, cât și al femeilor.
Autorii studiului, Jean-Jacques Hallaert și Iglika Vassileva, au analizat evoluția accesibilității locuințelor în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, în perioada 2010-2023, și au concluzionat că efectele costurilor ridicate ale locuirii depășesc presiunea exercitată asupra bugetelor gospodăriilor, influențând ocuparea forței de muncă, sănătatea, sărăcia și deciziile privind întemeierea unei familii.
O amenințare la adresa coeziunii sociale
„Accesibilitatea locuințelor a ajuns în prim-planul dezbaterilor privind politicile publice din Europa”, arată autorii. Potrivit acestora, problema este privită tot mai mult „nu doar ca o preocupare economică, ci și ca o amenințare la adresa coeziunii sociale”.
Studiul arată că dificultățile de a suporta costurile locuinței contribuie direct la creșterea riscului de sărăcie. Astfel, o majorare cu 1% a ponderii cheltuielilor pentru locuire în venitul disponibil este asociată cu o creștere cu 0,9% a ratei persoanelor expuse riscului de sărăcie, echivalentul a aproximativ 0,15 puncte procentuale, raportat la media europeană de 16,8%.
„Problemele legate de accesibilitatea locuințelor nu reflectă doar existența sărăciei, ci contribuie și la accentuarea acesteia”, subliniază cercetătorii.
Efectele se resimt și asupra stării de sănătate. Analiza indică faptul că o creștere cu 1% a raportului dintre costurile locuirii și venitul disponibil este asociată cu o majorare cu 1% a ponderii persoanelor care își evaluează starea de sănătate drept „rea” sau „foarte rea”, raportat la media Uniunii Europene, de 9,17%.
Impactul asupra deciziilor privind întemeierea unei familii este mai redus, dar măsurabil. Potrivit estimărilor, în condițiile unei poveri a costurilor locuirii cu 1% peste media europeană, femeile nasc primul copil, în medie, cu mai puțin de o lună mai târziu, iar rata fertilității este cu aproximativ 0,1 copii pe femeie sub media UE, de 1,51 copii.
Costurile locuirii au reprezentat, în medie, 20,8% din venitul disponibil al gospodăriilor din UE
Autorii explică faptul că accesul dificil la locuințe afectează mobilitatea populației și posibilitatea oamenilor de a se muta acolo unde există oportunități mai bune de angajare, reducând eficiența pieței muncii și încetinind creșterea economică.
În perioada analizată, costurile locuirii au reprezentat, în medie, 20,8% din venitul disponibil al gospodăriilor din Uniunea Europeană, valoare utilizată ca punct de referință pentru estimarea efectelor unei creșteri marginale a poverii financiare generate de locuințe.
Potrivit studiului, accesibilitatea locuințelor a devenit una dintre cele mai importante provocări economice și sociale din Europa, pe fondul creșterii prețurilor la locuințe, al chiriilor și al costurilor de finanțare.
„Prin influența pe care o exercită asupra locului și modului în care oamenii trăiesc, asupra accesului la locuri de muncă și educație, asupra deciziilor de consum și chiar asupra hotărârii de a avea copii, accesibilitatea locuințelor remodelează structura socială a Europei și îi afectează perspectivele economice”, concluzionează autorii studiului.
(Citește și: ”Care e structura cheltuielilor în gospodăriile statelor UE și care e specificul fiecărei țări. Românii alocă cel mai mare procent pentru alimente, cehii dau cei mai mulți bani pe locuire și utilități”)
***
Urmărește-ne pe Google News
