Modelul economic al Europei Centrale și de Est se schimbă, în timp ce creșterea cheltuielilor pentru apărare va stimula dezvoltarea regiunii., reiese din prognoza de toamnă realizată de Institutul de Studii Economice Internaționale de la Viena (wiiw), care acoperă 23 de țări din regiune.
În ciuda mediului internațional dificil și a riscurilor geopolitice persistente, economiile din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) prezintă o creștere relativ robustă. Totuși, în România, Slovacia și Ungaria, deficitele bugetare ridicate, slăbiciunea industriei germane și problemele interne apasă asupra economiei. Performanța economică este slabă atât în Rusia, cât și în Ucraina.
Dintr-o perspectivă generală, modelul economic al țărilor est-europene membre ale UE trece printr-o schimbare structurală fundamentală.
„Dacă până acum consumul privat a fost principalul motor al creșterii în statele membre din Europa Centrală și de Est, ne așteptăm ca investițiile companiilor private și ale sectorului public să devină tot mai importante, având în vedere încetinirea creșterii salariilor reale”, afirmă Richard Grieveson, director adjunct al wiiw și autor principal al prognozei de toamnă.
Apărarea: 0,2–0,3 puncte procentuale anual în plus la creșterea economică
Creșterea accentuată a cheltuielilor pentru apărare în rândul țărilor NATO din regiune sprijină, de asemenea, creșterea economică. Potrivit wiiw, aceste țări ar putea beneficia de un efect suplimentar asupra PIB-ului de 0,2–0,3 puncte procentuale anual în următorii ani, iar națiuni precum Polonia și statele baltice ar putea profita și mai mult de creșterea cheltuielilor militare.
„Europenii din est vor câștiga economic din reînarmarea Europei, deoarece au avut tradițional o industrie de apărare puternică. Acest lucru i-ar putea ajuta să își modernizeze baza industrială și să facă tranziția către un model de creștere bazat pe inovație”, explică Grieveson.
Dincolo de stimulentele pe termen scurt, investițiile în apărare vor accelera modernizarea industrială, susțin experții, dând exemplu Polonia, Cehia și Slovacia, care își extind producția duală și modernizează lanțurile de aprovizionare, în timp ce achizițiile pentru apărare stimulează industriile metalurgică, electronică și IT. „Acest proces transformă treptat structura industrială a regiunii, generând efecte secundare care se extind dincolo de sectoarele legate de securitate”, susțin ei.
Per ansamblu, wiiw prognozează o creștere medie de 2,2% pentru statele membre ale UE din regiune în 2025, o revizuire ușor negativă de 0,1 puncte procentuale față de vară. În 2026, creșterea ar trebui să ajungă la 2,6%, o altă revizuire ușor descendentă de 0,2 puncte. Astfel, aceste țări își vor continua procesul de convergență economică, crescând semnificativ mai rapid decât zona euro (2025: 0,9%; 2026: 1,4%).
Perspectivele pentru România s-au deteriorat semnificativ
Țările din grupul de la Vișegrad (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria), împreună cu Slovenia, vor înregistra o creștere medie de 2,5% în 2025, accelerând la 2,9% în 2026.
Polonia rămâne liderul estic al UE, cu o creștere economică de 3,5% în 2025 și 2026.
Croația și Bulgaria urmează cu o creștere de aproximativ 3%, în timp ce perspectivele pentru România s-au deteriorat semnificativ (2025: 0,8%; 2026: 1,2%).
„Creșterea economică va ajunge cel mult la 0,8% în 2025. După o oarecare creștere în primul semestru, PIB-ul va stagna mai mult sau mai puțin în al doilea semestru al lui 2025 și în primul semestru al lui 2026. Îmbunătățirea balanței externe și o producție agricolă mai bună ar putea ajuta, dar austeritatea fiscală va suprima creșterea. UE a convenit asupra unui nou traseu de consolidare fiscală, ceea ce va permite eliberarea fondurilor europene, astfel încât investițiile sunt așteptate să crească. Inflația a accelerat din cauza majorărilor de taxe, în timp ce salariile reale stagnează. Politica monetară este sub presiune, deoarece moneda rămâne supraevaluată în ciuda recentelor deprecieri, și o creștere a ratei de politică monetară nu poate fi exclusă”, se arată în raportul citat.
În schimb, cele șase țări din Balcanii de Vest continuă să performeze bine, cu o creștere medie de 2,5% în 2025 și 3,4% în 2026, chiar dacă Serbia va avea o încetinire în 2025. Turcia va continua o creștere relativ puternică (2025: 3,4%; 2026: 3,9%).
Pentru Ucraina, devastată de război, perspectivele devin tot mai sumbre: creșterea este estimată la doar 2% în 2025 și 3% în 2026, în funcție de evoluția conflictului. Rusia, agresorul, se îndreaptă spre stagnare, din cauza politicii monetare restrictive a băncii centrale și a scăderii prețurilor la petrol (2025: 1,2%; 2026: 1,4%).
Deficite bugetare ridicate și războiul hibrid al Rusiei – riscuri majore
Două riscuri importante planează asupra prognozei: în primul rând, deficitele bugetare ridicate din unele țări, în special România, Ungaria, Polonia și Slovacia. Creșterea dobânzilor la obligațiunile guvernamentale și regulile fiscale ale UE obligă guvernele la politici de austeritate, care ar putea frâna creșterea economică.
În al doilea rând, Rusia destabilizează vecinii prin atacuri hibride și acte de sabotaj în contextul războiului din Ucraina.
„Survolurile cu drone, atacurile cibernetice și acțiunile din statele membre UE și NATO din Europa de Est creează incertitudine și descurajează investițiile. Aceste țări se află deja într-un război invizibil cu Rusia, care ar putea – mai devreme sau mai târziu – să le afecteze economiile”, avertizează Grieveson.
(Citește și: ”Sentiment de iarnă în economie, în plină toamnă. Analist: Început de trimestru patru dominat de pesimism – piața muncii s-a răcit”)
***
Urmărește-ne pe Google News
