59% dintre români consideră că digitalizarea este benefică, iar 52% cred că aceasta are un impact pozitiv asupra calității vieții, relevă un amplu studiu realizat de Ipsos pentru think-thank-ul Edge Institute, proaspăt lansat. Studiul arată că digitalizarea este percepută pozitiv de către români, precum și faptul că ritmul de implementare rămâne cea mai mare provocare.
De altfel, aproape jumătate dintre respondenți (49%) percep că ritmul digitalizării este unul prea lent în administrația publică, „ceea ce subliniază nevoia urgentă de accelerare a transformării digitale în instituțiile statului”, arată studiul.
În prezent, România are un nivel mediu de digitalizare, conform percepției respondenților, cu infrastructura și digitalizarea firmelor private drept puncte forte. La polul opus, administrația publică și competențele digitale ale populației necesită îmbunătățiri, subliniind importanța unor investiții în educație digitală și modernizarea serviciilor statului.
Digitalizarea – între oportunități și temeri
Deși românii își doresc servicii publice digitale mai eficiente, există și îngrijorări semnificative, reiese din studiu: șase din zece români cred că digitalizarea ar putea facilita supravegherea populației de către guvern, iar peste jumătate (57%) sunt îngrijorați de modul în care datele personale sunt utilizate fără acordul lor de către marile companii de tehnologie.
Aceste date sugerează că succesul transformării digitale depinde nu doar de implementare, ci și de asigurarea unor măsuri clare de protecție a datelor.
Principalele bariere în calea digitalizării
Românii identifică mai multe bariere care încetinesc adoptarea tehnologiilor digitale.
Printre obstacolele identificate de români se numără:
- competențele digitale scăzute ale cetățenilor (43%),
- ale angajaților statului (37%) și
- corupția sau interesele politice (36%).
De asemenea, utilizarea platformelor digitale publice (de exemplu Ghișeul.ro) este dificilă pentru mulți cetățeni: 51% dintre români nu le accesează, 25% declară că le este teamă că datele lor pot fi furate, iar unul din cinci afirmă că întâmpină probleme tehnice.
Utilizarea internetului: informare, divertisment și servicii, dar mai puțin educație
Internetul este utilizat în principal pentru socializare și divertisment (77% dintre români fiind activi pe rețele sociale și 76% urmărind videoclipuri online).
Serviciile digitale sunt de asemenea populare, 61% plătind facturi online, iar 60% accesând servicii bancare. În schimb, educația digitală rămâne limitată: doar un sfert dintre respondenți au declarat că folosesc materiale de învățare online.
Educația digitală: dorință de învățare, dar preferință pentru instruirea fizică
Deși interesul pentru digitalizare este ridicat, majoritatea românilor preferă metodele de instruire tradiționale.
Totodată, românii se autoevaluează la un nivel mediu al abilităților digitale și mai puțin de o treime (27%) cer ajutorul altor persoane când sunt în situația de a interacționa cu tehnologia.
În plus, preferința pentru cursurile de îmbunătățire a cunoștințelor digitale în format fizic în detrimentul instruirii online sugerează că programele educaționale trebuie adaptate la această tendință, mai arată autorii studiului.
Digitalizarea administrației publice – prioritatea principală pentru cetățeni
Românii identifică mai multe domenii prioritare pentru digitalizare. Cele mai importante sunt:
- plata taxelor și impozitelor,
- obținerea actelor personale (37%)
- și programările la spitalele publice (33%).
- accesul digital la rețete, adeverințe și trimiteri medicale (37%) este de asemenea o preocupare majoră.
Autorii studiului punctează că, pentru ca digitalizarea să aibă un impact real, aceasta trebuie privită ca un proces integrat și sustenabil. Edge Institute, think-thank-ul prospăt lansat pentru care a fost realizat studiul, identifică câteva direcții strategice:
- creșterea nivelului de educație digitală,
- digitalizarea serviciilor publice și
- dezvoltarea unor politici publice eficiente pentru o economie digitală competitivă.
Notă: Studiul Ipsos a fost realizat în a doua jumătate a lui 2024 pe un eșantion reprezentativ la nivel național, 18+, format din 1500 de respondenți, prin interviuri față în față la domiciliul respondenților, folosind un pas statistic de selecție a respondenților.
(Citește și: ”Analiză/ Digitalizarea companiilor europene și specificul românesc. De la e-comerce la Inteligența Artificială”)
***
Urmărește-ne pe Google News
