luni

17 ianuarie, 2022

Studiu: Fantomele consumului – două treimi din firmele subcapitalizate nu au venituri

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 august, 2018

Economia României este tot mai vulnerabilă din cauza firmelor tot mai numeroase care nu declară venituri, au pierderi și datorii peste capacitatea de plată și propagă un comportament toxic, tolerat de reglementări și supraveghere îngăduitoare.

Mai mult, potrivit unui studiu elaborat de economistul Iancu Guda, majoritatea firmelor toxice sunt înregistrate în domenii legate de consum, deci existenţa lor a fost încurajată de politica guvernamentală de stimulare nesustenabilă a acestuia ca urmare a relaxării fiscale şi a creşteri salariilor.

Firme toxice

Companiile care nu desfășoară activitate (zero venituri) reprezentau 28% din totalul firmelor înregistrate în România la finalul anului 2017, comparativ cu 19% în anul 2009, arată studiul.


Companiile supraîndatorate (capitaluri proprii negative) reprezentau 45% din totalul firmelor înregistrate în România la finalul anului 2017, comparativ cu 37% în anul 2008, mai spune studiul citat.

Fenomenul este și în atenția Băncii Naționale a României (BNR), care remarcă faptul că „firmele subcapitalizate (peste 60.000,n.r.) sunt responsabile de 30% din datoriile sectorului companiilor nefinanciare, dar de 62% din restanţele nefinanciare din economie”.

În plus, aceste statistici „nu reflectă în totalitate imaginea” economiei, pentru că se bazează pe firmele care depun situațiile financiare la jumătate de an şi care „sunt considerate mai performante”, după cum arată Raportul BNR asupra stabilităţii financiare.

Fantomele din „zona consumului”

În sectoarele care au legătură cu consumul sunt încă active două treimi dintre cele peste 60.000 de companii subcapitalizate şi perdante, respectiv în:

  • comerțul cu amănuntul (31%)
  • comerțul cu ridicata (14%),
  • alte activități și servicii (12%),
  • transporturi (8%) și
  • hoteluri și restaurante (7%).

Acestea sunt companii care:

  • au capitaluri proprii negative (nu şi-ar putea plăti datoriile nici dacă şi-ar vinde toate activele),
  • au rezultat net negativ (pierderi) și
  • au un profit operațional negativ sau inferior cheltuielilor privind dobânzile

Ponderea „companiilor zombie”, după cum le denumește Iancu Guda, aproape că s-a dublat în ultimii cinci ani, până la 24,7% la sfârşitul anului trecut, și „este de 4-6 ori peste media înregistrată în țările dezvoltate, potrivit studiului citat.

Şi în acest caz au fost luate în calcul companiile care au avut măcar performanţa de a-şi depune declarațiile financiare pentru 3 ani consecutivi.

Vulnerabilitatea mediului de afaceri din cauza ponderii ridicate a companii „fantomă” crește pe măsura „efectelor negative pe care aceste firme îl propagă pe mai multe canale”, respectiv:

  • creșterea șomajului la declararea incapacității de plată și chiar înainte de aceasta,
  • pierderi cauzate creditorilor și
  • pierderi fiscale;
  • „companiile „zombie” propagă un efect nociv de înrăutățire a comportamentului de plată prin efectul de contagiune către partenerii de afaceri;
  • „o pondere ridicată a companiilor toxice în mediul de afaceri are și efectele:
  • reduce gradul de încredere între companii,
  • scade competitivitatea firmelor active în România și plafonează concurența (deci nu stimulează inovația) și investițiile pe termen lung din cauza practicilor neloiale ale competitorilor”.
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

BNR spune că „în ultimii trei ani firmele care realizează pierderi au reprezentat peste o treime din numărul de companii active, valoarea pierderilor fiind de 33 de miliarde de lei în 2016”.

Sancționarea firmelor fantomă și eventual radierea lor după o anumită perioadă, mai restrictivă, o legislație mai aspră privind și o distribuție mai  eficientă a fondurilor nerambursabile, eventual prin alocarea strategică a acestora pentru companiile active și performante sunt doar câteva din soluțiile la fenomenul firmelor toxice pentru economie.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr