Aproape patru din zece profesori din învățământul preuniversitar se gândesc frecvent să renunțe la profesie, peste jumătate spun că se confruntă des cu situații stresante la locul de muncă, iar 14% sunt în risc de burnout, potrivit unui studiu privind starea de bine a cadrelor didactice realizat de InIm Institute, în parteneriat cu Frappé Digital.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1.518 educatori, învățători și profesori din învățământul preuniversitar, din mediul urban și rural. Rezultatele au fost comparate cu cele ale unui eșantion de 305 medici de familie și ale unui eșantion reprezentativ de 1.078 de persoane din populația urbană activă.
Potrivit studiului, 38% dintre profesori declară că se gândesc frecvent să renunțe la catedră, intenție asociată cu frecvența situațiilor stresante și cu suprasolicitarea birocratică.
Totodată, 51% dintre cadrele didactice spun că au trecut prin situații stresante frecvente la locul de muncă în ultimele patru săptămâni, comparativ cu 45% dintre medicii de familie și 26% din populația urbană activă.
Riscul de burnout este estimat la 14% în rândul profesorilor, peste nivelul înregistrat în cazul medicilor de familie (10%). Studiul arată că riscul este mai pronunțat în cazul profesorilor cu vârsta sub 45 de ani, al celor care predau la gimnaziu și în București.
Doar 33% dintre profesori apreciază că au un echilibru bun sau foarte bun între viața profesională și cea personală, procent apropiat de cel al medicilor de familie (38%), dar semnificativ inferior populației urbane active, unde ponderea este de 55%.
Nivelul cel mai scăzut al echilibrului muncă-viață personală este înregistrat în grupa de vârstă 30-44 de ani, unde numai 27% dintre respondenți apreciază că reușesc să mențină acest echilibru. Femeile profesor raportează un echilibru mai precar decât bărbații (32% față de 41%), iar profesorii din mediul rural și cei care predau la grădiniță și ciclul primar indică valori mai ridicate decât media națională.
În ceea ce privește satisfacția profesională, 39% dintre profesori au acordat cele mai ridicate calificative, rezultat apropiat de cel înregistrat în rândul medicilor de familie (36%). Satisfacția față de muncă este mai ridicată în rândul profesorilor de grădiniță și din ciclul primar, precum și în mediul rural și în regiunea Ardeal.
Aproximativ șase din zece profesori își apreciază starea de sănătate ca fiind bună, foarte bună sau excelentă. Proporția este mai redusă decât în cazul medicilor de familie și al populației urbane active și scade odată cu vârsta, de la 67% în rândul profesorilor sub 30 de ani la 58% în cazul celor peste 45 de ani. Profesorii bărbați declară mai frecvent decât femeile că au o stare bună de sănătate.
Starea de bine afectivă este raportată frecvent de 31% dintre profesori, nivel apropiat de cel al medicilor de familie (30%), dar inferior populației urbane active (39%). Indicatorul este mai ridicat în grădinițe și în mediul rural și scade pe măsura creșterii vechimii în învățământ.
Potrivit studiului, profesorii din ciclul gimnazial raportează cele mai ridicate niveluri de stres, alături de cei din liceu, iar cea mai mare frecvență a situațiilor stresante este înregistrată în București, unde 59% dintre respondenți declară că s-au confruntat frecvent cu astfel de situații.
Cercetarea a utilizat modelul SCARF pentru evaluarea factorilor care influențează starea de bine la locul de muncă. Indicele mediu rezultat este de 33%, cele mai reduse scoruri fiind înregistrate la dimensiunile „statut” și „corectitudine”, ceea ce indică o percepție redusă privind recunoașterea socială și instituțională a profesiei, în special în licee și în mediul urban.
Autorii studiului recomandă reducerea birocrației și digitalizarea activităților administrative, o remunerare corelată cu performanța și complexitatea activității didactice, reducerea numărului de elevi la clasă și a normei didactice, acces la sprijin psihologic pentru profesori și dezvoltarea programelor de formare profesională practică, precum și monitorizarea periodică a stării de bine a cadrelor didactice pentru evaluarea efectelor măsurilor adoptate în sistemul de învățământ.
(Citește și: ”Strategia pentru educaţie financiară 2024 – 2030: circa 1.000 de profesori pregătiți pentru a preda anul acesta noua disciplină”)
***
Urmărește-ne pe Google News
