Deși mediul de afaceri din România, Polonia, Cehia și Ungaria este dominat numeric de IMM-uri în proporție de peste 99%, cele patru economii se diferențiază semnificativ prin productivitate, structură și rolul jucat de companiile mari, reiese din datele Key Structural Business Statistics 2026 (JRC/Eurostat).
Cehia se distinge prin cea mai înaltă contribuție a IMM-urilor la valoarea adăugată (61,6%), reflectând o productivitate superioară.
Polonia impresionează prin dimensiunea absolută a economiei și dependența mai mare de marile companii (49,2% din valoarea adăugată).
Ungaria înregistrează cea mai ridicată pondere a ocupării forței de muncă în IMM-uri (71,2%).
România ocupă o poziție intermediară, cu o contribuție solidă a IMM-urilor la valoarea adăugată (57,1%, locul doi în regiune) și o orientare puternică spre comerț și transport, dar cu o productivitate și diversificare sectorială încă în urma liderului regional Cehia.
Structura companiilor, în funcție de dimensiune – comparație regională
Dintre cele patru state, Polonia are de departe cea mai numeroasă populație de întreprinderi. Estimările pentru 2025 indică existența a 2.846.420 de companii, dintre care 2.842.899 sunt IMM-uri, reprezentând 99,88% din total. România ocupă locul al doilea, cu 1.041.893 de IMM-uri (99,84%), urmată de Cehia, cu 1.371.635 (99,89%), și Ungaria, cu 904.427 (99,88%).
Microîntreprinderile (sub 9 angajați) reprezintă categoria dominantă în fiecare dintre cele patru state. Mai exact:
- Cehia înregistrează cea mai ridicată pondere: 96,65% din toate companiile sunt microîntreprinderi (1.325.738 firme).
- Polonia: 96,09% (2.735.004 firme).
- Ungaria: 95,85% (866.925 firme).
- România: 94,80% (987.671 firme)
În categoria întreprinderilor mici (10–49 salariați), România are 44.894 de firme, reprezentând 4,3% din total. La categoria întreprinderilor mijlocii (50–249 angajați), situația este următoarea: Polonia – 15.353 companii; România – 7.659; Cehia – 7.415 și Ungaria – 4.752.
România, pe locul doi în regiune la ponderea valorii adăugate generate de IMM-uri
În toate statele analizate, deși întreprinderile mari reprezintă o fracțiune foarte mică din totalul companiilor, acestea continuă să genereze între aproximativ 38% și 49% din valoarea adăugată.
Cehia este economia în care IMM-urile au cea mai mare contribuție la valoarea adăugată, în timp ce Polonia înregistrează cea mai mică pondere a acestui segment, deși valoarea absolută este cea mai ridicată. România se află pe locul al doilea.
Mai exact, ca pondere în economia de afaceri, IMM-urile generează:
- 61,6% din valoarea adăugată în Cehia;
- 57,1% în România;
- 52,8% în Ungaria;
- 50,8% în Polonia.
Ungaria este statul în care IMM-urile concentrează cea mai mare parte a ocupării forței de muncă dintre cele patru economii analizate.
IMM-urile angajează:
- 7.788.093 persoane în Polonia, reprezentând 67,3% din total;
- 3.211.872 persoane în România (68,6%);
- 2.949.691 persoane în Cehia (69,3%);
- 2.377.618 persoane în Ungaria (71,2%).
România are cea mai mare concentrare a IMM-urilor în comerț și transporturi
Datele pentru România arată că sectorul cu cea mai mare concentrare de IMM-uri este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor.
Acest sector reunește 27,5% din totalul IMM-urilor românești, în timp ce media Uniunii Europene este de 18,1%. Diferența de 9,4 puncte procentuale plasează România printre economiile cu cea mai puternică orientare către activitățile comerciale. Procentul este semnificativ mai mare decât al celorlalte state din regiune: în Polonia (18,9%), Cehia și Ungaria (aprox. 18%).
A doua ramură în care România depășește semnificativ media europeană este transportul și depozitarea. Acest domeniu concentrează 10,7% din IMM-urile românești, comparativ cu 4,6% la nivelul Uniunii Europene.
Pe de altă parte, Polonia, Cehia și Ungaria arată un profil mai echilibrat și mai modern. Aceste țări au ponderi mult mai ridicate în activități profesionale, științifice și tehnice (între 14,5% și 19%, liderul fiind Cehia), ceea ce indică o bază mai solidă de servicii cu valoare adăugată ridicată (consulting, IT, inginerie, cercetare). România rămâne în urma lor la acest capitol cu doar 11,4%.
În plus, deși România are un sector IT vizibil dinamic la nivel de exporturi, ponderea IMM-urilor din acest domeniu (6,3%) este încă sub cea a Poloniei (8,7%) și similară cu Cehia.
Polonia are cea mai mare pondere a IMM-urilor în industrie prelucrătoare dintre cele patru state (9,0%, față de 7,3% în România).
Distribuția IMM-urilor pe principalele sectoare (%)
| Sector | România | Polonia | Cehia | Ungaria |
|---|---|---|---|---|
| Industrie prelucrătoare (Manufacturing) | 7,3% | 9,0% | ≈10% | ≈7–8% |
| Construcții | 10,4% | 16,3% | ≈13% | ≈11% |
| Comerț (Distributive trades) | 27,5% | 18,9% | ≈18% | ≈18% |
| Transport și depozitare | 10,7% | 6,2% | ≈6% | 5,1% |
| IT&C | 6,3% | 8,7% | ≈8% | 5,9% |
| Activități profesionale, științifice și tehnice | 11,4% | 14,5% | ≈19% | 18,6% |
| Servicii administrative | 5,1% | 4,1% | ≈5% | 6,8% |
| Hoteluri și restaurante | 4,6% | 3,0% | ≈4% | 4,1% |
| Activități imobiliare | 4,0% | 2,9% | ≈4% | 5,0% |
| Activități financiare | 1,6% | 2,0% | ≈2% | 2,5% |
Ecosistemele industriale ale României: +39% la sănătate în ultimii cinci ani, -78% la textile
Fișa națională pentru România evidențiază diferențe importante între ecosistemele industriale.
În 2025, ecosistemul sănătății și ecosistemul economiei de proximitate, economiei sociale și securității civile (include comerțul cu amănuntul; servicii locale; economia socială; servicii de securitate și protecție civilă etc) sunt singurele care au înregistrat creșteri atât ale ocupării, cât și ale valorii adăugate.
În domeniul sănătății:
- ocuparea a crescut cu 5,5%;
- valoarea adăugată reală a crescut cu 5,8%.
Comparativ cu anul 2021, ecosistemul sănătății din România a înregistrat o creștere a valorii adăugate de 39%, în timp ce media europeană pentru același sector a fost de 3%.
În cazul ecosistemul economiei de proximitate, economiei sociale și securității civile, ocuparea a crescut cu 4,4% în 2025 față de anul precendet, iar valoarea adăugată reală a crescut cu 1,6%.
La polul opus se află ecosistemul textilelor. Față de 2021, IMM-urile din acest sector au pierdut 24% din locurile de muncă, iar valoarea adăugată reală s-a redus cu 78%, cea mai puternică contracție dintre ecosistemele analizate.
„În ceea ce privește 2026, majoritatea ecosistemelor industriale naționale sunt așteptate să înregistreze rezultate mai bune decât în 2025, iar în frunte s-ar afla în special ecosistemele Sănătate și Proximitate, economie socială și securitate civilă (iar într-o anumită măsură și Digital), atât în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în IMM-uri, cât și valoarea adăugată a IMM-urilor ajustată cu inflația”, prevede raportul privind România.
Conform raportului global al Comisiei Europene, România are ca ecosisteme cele mai bine poziționate în 2025 Digitalul și Electronics, iar în 2026 cel mai mare ritm de creștere este în Digital.
Ecosisteme industriale cu cea mai ridicată productivitate în 2025 și cu cea mai mare rată de creștere în 2026 în UE și în statele membre ale UE
(Citește și: ”Unde s-a blocat Economia României – Explicațiile Comisiei de Prognoză pentru stagflație: Industria, serviciile și consumul trag PIB-ul în jos – Construcțiile (publice), agricultura și investițiile aduc o boare de speranță la final de an”)
***
