fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Ce se anunță pe piața muncii după creșterea numărului de șomeri ai crizei: domeniile cele mai afectate și problemele statului

Numărul șomerilor indemnizați a crescut în trei luni, de la sfârșitul lunii februarie și până la 1 iunie, cu 20.260 persoane,  până la 77.096, conform… Mai mult

14.07.2020

La obiect

Producția industrială – în revenire, dar la -28% față de aceeași lună a anului precedent

Potrivit datelor publicate de INS, producția industrială și-a mai revenit în luna mai față de luna precedentă (+22,2% în serie brută dar numai +15,1% ajustat… Mai mult

14.07.2020

Chestiunea

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub 4%. Totuși, s-ar impune o schimbare curajoasă de viziune economică

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut cu aproape un punct procentual în doar două luni, potrivit datelor publicate de Eurostat. După ce… Mai mult

13.07.2020

Chestiunea

Trista poveste a diplomației economice românești: doar o treime din posturi ocupate, dublă comandă, rupere de economie, sinecuriști

În timp ce statele din jur creionează politici de promovare a exporturilor și de atragere de investiții străine și își extind rețeaua de promovare externă,… Mai mult

12.07.2020

Stolojan: Cele trei componente ale ”inelului de apărare” a României de criza grecească

de Mihai Pavelescu 21.5.2012

Economistul-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Erik Berglöf, a declarat că statele est-europene, precum România, Bulgaria, dar și Serbia, au nevoie de un ”inel de apărare” împotriva consecințelor unei eventuale ieșiri a Greciei din zona euro.

Potrivit postului american CNBC, citat de Agerpres, există temeri că băncile greceşti prezente în regiune nu vor fi capabile să-şi finanţeze filialele şi unii analişti şi-au exprimat chiar îngrijorarea cu privire la retragerea de fonduri din băncile greceşti.

“Există deja măsuri” pentru a face faţă efectelor unei potenţiale răscumpărări a datoriilor de către bănci, a spus Berglöf. “Noi nu vorbim mult despre asta dar… în aceste vremuri de criză, cineva trebuie să înţeleagă importanţa stabilităţii financiare. Încă mai credem că există multă voinţă în Europa şi speranţe că va exista o soluţie în Grecia”, a spus economistul suedez de la BERD.

Economistul-șef al berd nu a dar prea multe explicații despre ce ar trebui să conțină ”inelul de apărare”, însă, la solicitarea cursdeguvernare.ro, fostul prim-ministru  Theodor Stolojan a schițat trei componente ale unui sistem de apărare pentru România în cazul în care Grecia ar reveni la drahme.

Stolojan: Trei elemente de care trebuie ținut cont

Europarlamentarul Theodor Stolojan, vicepreședinte al Comisiei de afaceri economice și monetare a PE, consideră că în primul rând autoritățile române – în speță Banca Națională – trebuie să se asigure că băncile-mamă din Grecia nu încep să ceară de la băncile-fiice din România cu capital grecesc împrumuturile acordate de la centru.

1. ”Trebuie ținut seama că băncile cu capital grecesc din România, băncile fiice – care sunt societăți comerciale românești –trebuie constituită un fel de garanție, un fel de angajament că aceste bănci nu vor fi forțate să lichideze împrumuturi ca să restituie liniile de finanțare la care au apelat de la băncile-mamă”, a spus Stolojan.

El a arătat că în structura investițiilor străine directe din România, peste jumătate sunt credite intracompanii, adică băncile-mamă din străinătate au acordat credite băncilor-fiice din România, iar mai departe băncile-fiice au acordat credite sau au făcut investiții în alte active.

”Indiscutabil că băncile-mamă vor pune o presiune pe băncile-fiice să mai dea din bani înapoi și atunci băncile fiice nu mai pot acorda credite decât din depozitele pe care populația României și firmele le fac în țară, pentru că nu mai au posibilitatea de a se împrumuta de nicăieri”, a explicat europarlamentarul.

În acest context, băncile-fiice din România sunt nevoite să urmărească valorificarea activelor și în felul ăsta să poată restitui din creditele de la băncile-mamă.

”Acest gen de asigurare ne trebuie – că nu se va pune o presiune mai mare decât este normală, pentru că există o normalitate în a restitui liniile de creditare. Sigur, pentru noi efectul negativ este că posibilitatea de acordare a creditelor de către aceste bănci va fi limitată la capitalul propriu plus ce atrag din România – depuneri de economii, firme – asta este o problemă”, explică economistul.

2. O a doua componentă a ”inelului de apărare” trebuie să vizeze problema presiunii pe care ar exercita-o bănci non-grecești sin zona euro, cum are fi cele din Franța sau Germania, care au creditat Grecia.

”A doua problemă este presiunea care poate veni din partea unor bănci care poate au și ele filiale în România, sau poate nu au dar au acordat linii de credite României, sunt băncile care au creditat foarte mult Grecia – bănci germane, franceze”, a menționat Theodor Stolojan.

3. A treia direcție în constituirea protecției trebuie să vizeze relațiile dintre importatorii și exportatorii români și greci.

”Dacă s-ar pune problema ieșirii Greciei din zona euro, contractele ar rămâne mai departe încheiate în euro. Dacă noi am exporta în Grecia, ar fi mai complicat pentru importatorii greci să facă rost de euro să ne plătească, pentru că ei vor avea deja încasări în drahme despre care toată lumea spune că se vor deprecia foarte mult. Asta e porblemă de contracte comerciale”, a atenționat eurodeputatul-economist.

În schimb. pntru exportatorii greci care au exportat în România nu s-ar crea probleme, pentru că oricum România plătește în euro, a mai spus Stolojan.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.5.2012

Un raspuns

  1. Stolojan și componentele ”inelului de apărare” a României de criza grecească | Ultima Ora
    21.5.2012, 7:50 am

    […] solicitarea cursdeguvernare.ro, fostul prim-ministru  Theodor Stolojan a schițat trei componente ale unui sistem de apărare […]

Lăsați un comentariu


Stiri

APIA: Vânzările auto au scăzut cu 44% în iulie 2020 față de iulie 2019

Adrian N Ionescu

În luna iulie au fost înmatriculate în Romania 14.241 autovehicule noi (autoturisme și vehicule comerciale), cu 44,0% mai puține decât în luna similară a lui… Mai mult

Stiri

”O catastrofă generațională” – secretarul general ONU despre închiderea școlilor în pandemie

Razvan Diaconu

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat marți că lumea ce confruntă cu o ”catastrofă generațională” din cauza închiderii școlilor în timpul pandemiei. Aducerea… Mai mult

Europa

Întârzierea exploatării gazelor din Marea Neagră provoacă dezinteresul clienţilor gazoductului BRUA: câștigă Ungaria

Adrian N Ionescu

Compania FGSZ, operatorul sistemului național maghiar de transport de gaze naturale, a luat decizia finală de a nu investi în construcția secțiunii maghiare spre Austria… Mai mult

Stiri

Experți OMS: Rata de mortalitate în cazurile Covid-19 este de 0,6%

Razvan Diaconu

Procentul persoanelor care mor după contractarea coronavirusului ce provoacă boala COVID-19 este, potrivit unor studii ştiinţifice, de 0,6 la sută, o cifră “încă foarte mare”,… Mai mult

Europa

România primește peste 25.000 de flacoane de Remdesivir din achiziția făcută la nivel UE

Vladimir Ionescu

România va primi 25.157 flacoane Veklury (Remdesivir) pentru tratarea pacienților cu Covis -19 eligibili, în cadrul contractului finanțat și semnat de Comisia Europeană cu compania… Mai mult

Stiri

Peste 150.000 de elevi germani au început luni școala, alte milioane o încep săptămâna viitoare

Iulian Soare

Peste 152.000 de elevi au revenit luni la şcoală în nordul Germaniei, în landul Mecklenburg-Pomerania de vest, primul din cele 16 landuri unde se încheie… Mai mult

Stiri

Goana după aur: Numai de la BCR s-au cumpărat 422 kg de aur în prima jumătate a anului – de trei ori mai mult decât în 2019

Adrian N Ionescu

Numai de la Banca Comercială Română românii au cumpărat 422 de kilograme de aur financiar fizic, în valoare de 86 de milioane de lei, în… Mai mult