Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Stolojan: Cele trei componente ale ”inelului de apărare” a României de criza grecească

de Mihai Pavelescu 21.5.2012

Economistul-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Erik Berglöf, a declarat că statele est-europene, precum România, Bulgaria, dar și Serbia, au nevoie de un ”inel de apărare” împotriva consecințelor unei eventuale ieșiri a Greciei din zona euro.

Potrivit postului american CNBC, citat de Agerpres, există temeri că băncile greceşti prezente în regiune nu vor fi capabile să-şi finanţeze filialele şi unii analişti şi-au exprimat chiar îngrijorarea cu privire la retragerea de fonduri din băncile greceşti.

“Există deja măsuri” pentru a face faţă efectelor unei potenţiale răscumpărări a datoriilor de către bănci, a spus Berglöf. “Noi nu vorbim mult despre asta dar… în aceste vremuri de criză, cineva trebuie să înţeleagă importanţa stabilităţii financiare. Încă mai credem că există multă voinţă în Europa şi speranţe că va exista o soluţie în Grecia”, a spus economistul suedez de la BERD.

Economistul-șef al berd nu a dar prea multe explicații despre ce ar trebui să conțină ”inelul de apărare”, însă, la solicitarea cursdeguvernare.ro, fostul prim-ministru  Theodor Stolojan a schițat trei componente ale unui sistem de apărare pentru România în cazul în care Grecia ar reveni la drahme.

Stolojan: Trei elemente de care trebuie ținut cont

Europarlamentarul Theodor Stolojan, vicepreședinte al Comisiei de afaceri economice și monetare a PE, consideră că în primul rând autoritățile române – în speță Banca Națională – trebuie să se asigure că băncile-mamă din Grecia nu încep să ceară de la băncile-fiice din România cu capital grecesc împrumuturile acordate de la centru.

1. ”Trebuie ținut seama că băncile cu capital grecesc din România, băncile fiice – care sunt societăți comerciale românești –trebuie constituită un fel de garanție, un fel de angajament că aceste bănci nu vor fi forțate să lichideze împrumuturi ca să restituie liniile de finanțare la care au apelat de la băncile-mamă”, a spus Stolojan.

El a arătat că în structura investițiilor străine directe din România, peste jumătate sunt credite intracompanii, adică băncile-mamă din străinătate au acordat credite băncilor-fiice din România, iar mai departe băncile-fiice au acordat credite sau au făcut investiții în alte active.

”Indiscutabil că băncile-mamă vor pune o presiune pe băncile-fiice să mai dea din bani înapoi și atunci băncile fiice nu mai pot acorda credite decât din depozitele pe care populația României și firmele le fac în țară, pentru că nu mai au posibilitatea de a se împrumuta de nicăieri”, a explicat europarlamentarul.

În acest context, băncile-fiice din România sunt nevoite să urmărească valorificarea activelor și în felul ăsta să poată restitui din creditele de la băncile-mamă.

”Acest gen de asigurare ne trebuie – că nu se va pune o presiune mai mare decât este normală, pentru că există o normalitate în a restitui liniile de creditare. Sigur, pentru noi efectul negativ este că posibilitatea de acordare a creditelor de către aceste bănci va fi limitată la capitalul propriu plus ce atrag din România – depuneri de economii, firme – asta este o problemă”, explică economistul.

2. O a doua componentă a ”inelului de apărare” trebuie să vizeze problema presiunii pe care ar exercita-o bănci non-grecești sin zona euro, cum are fi cele din Franța sau Germania, care au creditat Grecia.

”A doua problemă este presiunea care poate veni din partea unor bănci care poate au și ele filiale în România, sau poate nu au dar au acordat linii de credite României, sunt băncile care au creditat foarte mult Grecia – bănci germane, franceze”, a menționat Theodor Stolojan.

3. A treia direcție în constituirea protecției trebuie să vizeze relațiile dintre importatorii și exportatorii români și greci.

”Dacă s-ar pune problema ieșirii Greciei din zona euro, contractele ar rămâne mai departe încheiate în euro. Dacă noi am exporta în Grecia, ar fi mai complicat pentru importatorii greci să facă rost de euro să ne plătească, pentru că ei vor avea deja încasări în drahme despre care toată lumea spune că se vor deprecia foarte mult. Asta e porblemă de contracte comerciale”, a atenționat eurodeputatul-economist.

În schimb. pntru exportatorii greci care au exportat în România nu s-ar crea probleme, pentru că oricum România plătește în euro, a mai spus Stolojan.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.5.2012

Un raspuns

  1. Stolojan și componentele ”inelului de apărare” a României de criza grecească | Ultima Ora
    21.5.2012, 7:50 am

    […] solicitarea cursdeguvernare.ro, fostul prim-ministru  Theodor Stolojan a schițat trei componente ale unui sistem de apărare […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Administrația Trump cere Congresului 2,5 miliarde dolari pentru lupta împotriva coronavirus

Razvan Diaconu

Administraţia Trump a cerut Congresului fonduri de 2,5 miliarde de dolari pentru a lupta împotriva răspândirii rapide a coronavirusului, din această sumă peste 1 miliard… Mai mult

Stiri

Primarul Gabriela Firea anunță: Vinieta Oxigen dispare înainte de a intra în vigoare

Vladimir Ionescu

Gabriela Firea a anunțat marți dimineața că Primaria Capitalei renunță la taxa Oxigen, care ar fi impus taxe mașinilor poluante și ar fi interzis circulația… Mai mult

Stiri

Covid-19 / Trei universități din România și-au suspendat cursurile; 1.000 de români sunt în izolare acasă; nedeclararea riscului va fi pedepsită

Vladimir Ionescu

Patru universități din România care au un număr mare de studenți străini au decis măsuri speciale pentru a evita o epidemie cu noul coronavirus, trei… Mai mult

Stiri

Nouă condiție europeană pentru un acord comercial UE – UK: mențineți interdicția la importul de carne de pui cu clor

Victor Bratu

Uniunea Europeană cere Marii Britanii să mențină interdicția asupra importurilor de carne de pui cu clor – aceasta este ultima din lista de condiții pentru… Mai mult

Stiri

Curs de schimb EUR/RON 4,89, inflație 4,04% – anticipații pe orizont 12 luni în indicatorii CFA Romania

Vladimir Ionescu

In luna ianuarie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Society Romania a crescut fata de luna anterioara cu 2,2 puncte pana la valoarea… Mai mult

Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Mass-media și politicienii să evite senzaționalul

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult