Menținerea ratingului suveran de țară, respectiv calificativul „recomandat investițiilor” acordat de agențiile de rating, este absolut necesară și ar trebui să fie un obiectiv al fiecărui decident din România, a declarat, joi, șeful Trezoreriei din Ministerul Finanțelor, Ștefan Nanu (foto).
„Toate emisiunile pe piețele internaționale depind de cum se vor așeza lucrurile (în următoarea perioadă), depind de rating – este absolut necesar să ne menținem ratingul la nivelul investițional. Nu este neapărat atât un obiectiv al nostru, cât ar trebui să fie al întregii piețe și al oricărui decident, pentru că înseamnă o stabilitate și chiar o reducere a costurilor de finanțare pe toate palierele, pentru că toate costurile de împrumut, ale companiilor, ale persoanelor fizice, se corelează cu costul de finanțare suveran. Aceasta este cheia. Trebuie să fie un obiectiv, menținerea gradului investițional”, a spus Nanu, în cadrul unui eveniment la Bursa de Valori București ce a marcat intrarea la tranzacționare a celor mai recente titluri de stat Fidelis.
Acesta a punctat că un rating mai bun înseamnă costuri de împrumut mai mici și pentru companii și persoanele fizice.
Contact permanent cu agențiile de rating
Nanu a punctat că oficialii Ministerului de Finanțe sunt în contact permanent cu investitorii și cu agențiile de rating și acum, după alegeri, există un tonus feedback pozitiv.
El a subliniat că anumite agenții de rating au publicat deja anumite note prin care explică ce „așteptări” au de la noul guvern în materie de deficit.
„Agențiile de rating monitorizează în mod constant ce se întâmplă în România, sunt foarte atente și se știe că există perspective negative de la toate trei. Prima dată pentru revizuire este Fitch în 15 august, după în septembrie și octombrie cu Moody’s și Standard & Poor’s. Toate monitorizează ce se întâmplă și e un lucru pozitiv ce s-a întâmplat la alegeri. Unele agenții au ieșit cu niște note vizavi de România și cu așteptările lor, lucrurile care vor să se întâmple în perioada următoare astfel încât ratingul să se mențină. În funcție de ce se va anunța de noul guvern, va conta enorm în evaluarea deciziilor acestor agenții”, a afirmat Ștefan Nanu.
O nouă ieșire pe piețele internaționale va veni doar după instalarea noului guvern și anunțarea planului pentru depășirea crizei bugetare
„A fost o foarte mare reticență înainte de turul doi și o așteptare, iar imediat un entuziasm luni după alegeri. Acesta este feedback-ul de la investitori. Există un tonus optimist și pozitiv în piață, dar acum se așteaptă următorul pas. Toți vor să vadă cât se poate de repede un nou guvern și se așteaptă să se anunțe planul guvernului privind și continuarea ajustării fiscale agreate cu Comisia Europeană. Acesta este un proces care, să zicem, e clar că se desfășoară în ritmul lui, și investitorii sunt… Atât pe piața internă, cât și pe piața externă, s-a văzut din curba randamentelor, atât pe euro cât și în dolari, care s-au ajustat foarte mult, sunt la nivelurile anterioare turului întâi al alegerilor.
Din punctul ăsta de vedere, există clar un optimism. El este moderat până se concretizează noi pași. Noi încercăm să facem lucrurile cât mai transparente față de investitori, suntem în contact permanent și cu agențiile de rating și cu investitorii, și în mod cert un nou eurobond public va fi luat în considerare doar după ce vom avea noul guvern și planurile respectivului guvern”, a explicat oficialul guvernamental.
În privința momentului ieșirii pe piețele externe, Nanu a spus că se așteaptă momentul potrivit.
Vedem cum arată piețele, ne pregătim, dar ne uităm la condițiile de piață. Discutăm și alte instrumente, nu discutăm doar de emisiunile de euroobligațiuni. Avem instrumente care ne pot asigura finanțarea liniștită pentru o perioadă de timp. Avem bufferul consolidat la un nivel foarte bun, care iarăși ne permite să manevrăm ușor în perioada asta. Nu avem niște vârfuri de serviciu al datoriei. Primul este la sfârșitul lui iulie, e o emisiune pe intern și după aceea mai avem vârfuri în octombrie și noiembrie. Avem un profil destul de ușor în perioada asta. Deci e foarte important să se deruleze lucrurile într-un mod care să fie validat de piețe, de agențiile de rating, de Comisia Europeană, asta e important, menținerea ratingului și ajustarea fiscală coroborată cu menținerea ratingului cred că e o condiție pentru reducerea costurilor de finanțare.
Potrivit acestuia, Guvernul și-a asigurat până acum peste jumătate din necesarul de finanțare din acest an, de 232 miliarde de lei.
Ștefan Nanu a spus și că, de la populație, Ministerul Finanțelor u împrumutat în acest an, până acum, 23 de miliarde de lei – prin programul Tezaur 14 miliarde de lei și prin Fidelis alte 9 miliarde de lei.
„Ne-am consolidat bufferul și suntem pregătiți”
„Noi, din perspectiva finanțării, subliniez că suntem bine, suntem în avans față de planul pe tot anul, discutăm și instrumente care pot fi tranzacționate, pot fi contractate până vom face acea emisiune. (…) Pe piața internă lucrurile s-au mișcat bine. Am avut discuții foarte bune și cu mediile investiționale interne, cu dealerii primari, cu fondurile de pensii, ne-am ajustat unei cereri în contextul actual (mai mică) și ne-am consolidat și bufferul (prin împrumuturile în euro) și suntem pregătiți până lucrurile se așează din punctul ăsta de vedere, al noului guvern și al planului (fiscal) anunțat, ca lucrurile să se desfășoare în mod corect din perspectiva emisiunilor pe piața primară și al managementului datoriei”, a spus Ștefan Nanu.
Acesta a spus că Trezoreria Statului are ca intenție să fie în continuare prezentă cu emisiuni de titluri de stat pe piața din Japonia, cu obligațiuni în yeni.
Nanu a explicat și că dobânzile ridicate la care se împrumută România, peste dobânzile țărilor cu rating „junk”, au legătură cu oferta prea mare de titluri de stat, adică cu deficitul excesiv.
„Pentru a ține costurile jos și a le duce în jos, e nevoie de această ajustare fiscală. Nu e doar pentru că ne cere Comisia Europeană sau ne cere cineva, cu cât avem o ofertă mai mică de titluri, pe orice piață, și pe intern și pe extern, cu atât capacitatea noastră de a duce costurile de finanțare mai jos crește. Una din problemele pe care le-am avut și pentru care ne critică lumea că suntem tranzacționați la niște costuri chiar în afara investment grade este legată de ofertă. Noi a trebuit să emitem foarte mult pentru că deficitul bugetar a stat în mod persistent (sus), iar anul trecut a fost un deficit foarte mare de acoperit. Și anul ăsta este un deficit foarte mare – și cu ajustarea fiscală stăm la niște deficite foarte ridicate. Această ofertă (ridicată) ține normal curbele de randament destul de ridicate”, a precizat oficialul Ministerului de Finanțe.
18 miliarde de euro – împrumuturile de pe piețele internaționale din 2024 ale României
Acesta a mai punctat că, anul trecut, prin eurobonduri și plasamente private, Finanțele au împrumutat 18 miliarde de euro, ceea ce a făcut din România cel mai mare emitent de piețe emergente din Sudul și Centrul Europei. Potrivit lui Nanu, este încă nevoie de emisiunile externe pentru că piața locală nu poate finanța deficite atât de mari pe maturități foarte lungi.
„Normal că la acest volum de emisiuni e foarte greu să duci spreadurile acolo unde fundamentele României le-ar justifica. De asta, o reducere a emisiunilor de euro-obligațiuni este necesară, pe un orizont de termen mediu. De ce nu putem totuși reduce foarte mult aceste emisiuni? Ține de un alt obiectiv al administrării datoriei, legat de riscul de refinanțare și de a menține o maturitate medie a portofoliului cât mai lungă, astfel încât să nu ai un necesar de refinanțat foarte mare. Piețele internaționale îți oferă această posibilitate și există cerere pe maturități foarte lungi în sume foarte mari. S-a văzut anul trecut, emițând 18 mld. euro în condiții de maturitate ridicată. La noi, portofoliul are o maturitate medie rămasă de 6,8 ani, din care această maturitate e destul de lungă datorită acestei finanțări externe, unde intră și împrumuturile din PNRR, de la instituțiile financiare internaționale… care sunt și cu costuri reduse față de emisiunile de euroobligațiuni”, a spus Ștefan Nanu.
Nanu a explicat că majorarea ofertei pe piața internă ar trage în sus dobânzile din piață.
„Piața internă a devenit din ce în ce mai acomodantă și avem o diversificare a structurii de investitori. Dar are o capacitate. Dacă încercăm să vindem prea mult pe piața internă, s-ar putea să obținem un efect nedorit pentru nimeni în România, să ținem o curbă de randamente în lei (la un nivel ridicat), cea mai importantă pentru managementul datoriei. Ea e bunul public, principala piesă la care ne uităm și trebuie să avem grijă să o menținem la un nivel, o formă justificată, uitându-ne și la parametrii pieței monetare și politica monetară pe care o are BNR, la inflație și la mai mulți factori. Nu ne putem muta prea mult pe intern, deși am dori, pentru că avem ca obiectiv reducerea datoriei externe și în valută. Dar nu putem să o facem decât gradual, pentru că ne creăm riscuri de refinanțare și riscuri din perspectiva implementării planului de finanțare”, a mai declarat directorul Trezoreriei.
(Citește și: ”Șeful Trezoreriei: „Agențiile de rating așteaptă noi măsuri fiscale” în România – Următorul împrumut extern, după alegeri și majorarea taxelor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
