Spionajul economic practicat de Germania de Est în Occident a majorat cu 7,4% producția economică a RDG în 1988, cu un an înainte de căderea Zidului Berlinului, potrivit unui nou studiu al ROCKWOOL Foundation Berlin (RFBerlin). În industria prelucrătoare, efectul a fost și mai mare: 22,3% la valoarea adăugată, echivalentul a 20,2 miliarde de mărci est-germane, respectiv aproximativ 4,1 miliarde de euro la prețurile din 2020.
Cercetarea analizează modul în care informațiile științifice și tehnice obținute de serviciile est-germane din Occident au ajuns la companii din RDG și ce efect au avut asupra productivității acestora și, ulterior, asupra economiei în ansamblu.
Autorii au folosit arhive de informații care nu erau anterior accesibile și documente ale companiilor digitizate recent pentru a urmări informațiile de la sursa lor occidentală până la destinatarii din economia est-germană.
Aproape un punct procentual în plus la productivitate
O creștere cu un punct procentual a cantității de informații obținute prin spionaj era asociată cu o creștere de aproape un punct procentual pe an atât a valorii adăugate, cât și a productivității muncii, susțin autorii studiului.
Companiile care primeau informații mai valoroase înregistrau creșteri mai rapide ale productivității, investeau mai mult în capital, utilizau mai multe bunuri intermediare și se specializau mai mult în produsele lor de bază.
Potrivit cercetătorilor, aceste avantaje nu se limitau la companiile care primeau direct informațiile. Ele se transmiteau prin rețelele de furnizori și clienți, contribuind astfel la creșterea economică la nivelul întregii economii.
330.000 de euro pentru fiecare informație valoroasă
Fiecare informație valoroasă a generat un randament economic anual estimat la aproximativ 330.000 de euro la prețurile din 2020, echivalentul a 1,64 milioane de mărci est-germane.
Albrecht Glitz, manager de proiect la RFBerlin și profesor la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, spune că cercetarea permite cuantificarea efectelor economice ale spionajului prin urmărirea informațiilor de la sursa lor până la compania care le-a primit.
„Spionajul economic este discutat frecvent, dar este rareori măsurat. Urmărind informații individuale de la sursa lor din Occident până la destinatarul din Est, putem, în sfârșit, să cuantificăm consecințele lor economice”, afirmă Glitz.
Studiul arată însă că nu toate informațiile obținute de Stasi au avut valoare economică. Unele dintre informațiile transmise companiilor nu au avut nicio utilitate pentru economie.
RDG și-a consolidat poziția în blocul socialist, dar nu a recuperat decalajele față de Occident
Câștigurile de productivitate nu au însemnat însă că economia est-germană a recuperat decalajul față de Occident.
„Spionajul Stasi a consolidat poziția RDG în interiorul blocului socialist. Cu toate acestea, nu a îmbunătățit semnificativ succesul său pe piețele occidentale”, spune Glitz.
Potrivit studiului, informațiile obținute au contribuit astfel la consolidarea poziției economice și tehnologice a RDG în cadrul blocului socialist, fără să producă un efect comparabil asupra competitivității companiilor est-germane în Occident.
Efecte și după reunificarea Germaniei
Companiile care primiseră informații valoroase au înregistrat o productivitate mai ridicată și au investit mai mult în capital. Cercetătorii au constatat, de asemenea, că acestea au avut șanse mai mari să supraviețuiască tranziției către economia de piață după reunificarea Germaniei.
„Companiile care au primit informații valoroase au avut o șansă mai mare de a supraviețui tranziției către economia de piață după reunificare”, afirmă Glitz.
Autorii consideră că rezultatele cercetării depășesc contextul istoric al Războiului Rece.
Adrian Lerche, coautor al studiului și cercetător la Institutul pentru Cercetarea Ocupării Forței de Muncă (IAB) din Nürnberg, spune că problemele analizate rămân relevante în contextul actual.
„Deși studiul nostru analizează evenimente din perioada Războiului Rece, problemele de fond rămân extrem de relevante astăzi în ceea ce privește controalele la export, politica industrială, protecția proprietății intelectuale și competiția tehnologică”, afirmă Lerche.
În prezent, numeroase guverne își înăspresc controalele la export, verifică mai atent investițiile străine și încearcă să protejeze tehnologii considerate strategice.
Glitz subliniază importanța economică a accesului la tehnologie.
„Accesul la cunoștințe de ultimă generație are o importanță economică majoră. De aceea, dezbaterile pe această temă au devenit un element central al politicii economice internaționale”, spune el.
Rusia, China și tehnologiile strategice
Cercetătorii indică drept exemplu actual controalele occidentale asupra exporturilor de produse cu potențial militar către Rusia, înăsprite după invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit studiului, Rusia încearcă să evite aceste restricții inclusiv prin intermediul unor agenți aflați în străinătate.
Un alt exemplu este cel al tehnologiei pentru fabricarea semiconductorilor avansați.
Studiul menționează preocupările privind eforturile Chinei de a obține tehnologia necesară pentru construirea anumitor mașini de litografie, echipamente indispensabile producției celor mai avansați semiconductori. Aceste mașini sunt fabricate în prezent exclusiv de compania olandeză ASML.
(Citește și: ”Polonia trece de la reacție la prevenție în fața sabotajului rusesc: patrule aeriene regulate, contraspionaj intensificat și protecție sporită a infrastructurii critice”)
***
Urmărește-ne pe Google News
