Primarul Capitalei, românul care este ales cu cele mai multe voturi, după președintele României, a fost arestat preventiv, duminică noaptea, pentru luare de mită.
Sorin Oprescu a fost prins în flagrant, sâmbătă noaptea, în timp ce primea 25.000 de euro reprezentând o tranșă dintr-o mită de 60.000 de euro cerută pentru acordarea unui contract public de către o instituție subordonată primăriei.
Decizia Tribunalului București nu este definitivă, ea putând fi contestată la Curtea de Apel.
Edilul este acuzat de DNA că ar fi perceput un comision de 10% din valoarea contractelor publice acordate de două instituții din subordinea sa: Administrația Cimitirelor și la Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești”.
El a primit banii în vila sa din Ciolpani, unde locuiește, și a fost oprit de anchetatori în trafic, la 5 – 10 minute după ce a plecat să-i dea o parte din mită, 5.000 de euro, unui alt angajat al primăriei implicat în dosar.
Asupra lui Sorin Oprescu s-au găsit, la percheziția corporală, cei 5.000 de euro marcați cu “MITĂ”, iar în casă, alți 31.350 de lei și 18.000 de euro a căror proveniență va trebui explicată de primar.
La miezul nopții, primarul Oprescu se afla deja în sediul central al DNA, unde a refuzat să dea orice declarație.
Duminică dimineața, procurorii au declanșat simultan 13 percheziții, la domiciliile persoanelor implicate, la câteva sedii de firme, la Primăria Municipiului București (PMB), Administrația Cimitirelor și la Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești”.
La ora 06.00 au început perchezițiile în vila din Ciolpani, în prezența primarului Oprescu, percheziții ce au durat aproximativ șapte ore și la finalul cărora edilul a fost scos cu cătușe la mâini și urcat în duba ce l-a transportat în arestul Poliției Capitalei.
Acuzațiile DNA
DNA a explicat într-un comunicat că la PMB funcționa un grup organizat, din care făcea parte și Sorin Oprescu, care a elaborat, în perioada 2013-2015, “un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească contracte din partea instituțiilor publice aflate în subordinea Primarului trebuia să remită o parte din profitul brut realizat din execuția acelor contracte, cu titlul de mită, unor factori de decizie din cadrul aparatului Primarului Municipiului București”.
Din profitul brut realizat din contractele astfel obținute, firma păstra pentru sine între 30% şi 33%, conform DNA, 10% ar fi ajuns la Sorin Oprescu, iar restul se împărțea între angajații din cadrul aparatului primarului Municipiului București, cu titlul de mită.
“Concret, membrii grupului, persoane cu funcţii de conducere din cadrul a două instituţii publice din subordinea Primarului Municipiului București facilitau câștigarea contractului, vorbeau cu angajaţii din subordine să accepte documentația de atribuire, precum și să aprobe și dispună efectuarea plății facturilor emise de firmele respective, foarte repede față de momentul facturării, totodată solicitând sume de bani pentru persoane cu funcții de conducere în aparatul Primarului Municipiului București, precum și pentru Primar.
La data de 05.09.2015, în baza unei înțelegeri prealabile cu conducătorul unei instituții publice din subordinea sa și o persoană de încredere a primarului, inculpatul Oprescu Sorin Mircea, a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinși de cei doi de la un număr de patru denunțători pentru edilul municipiului Bucureşti”, se mai spune în comunicatul DNA.
Cum se împărțea profitul din contractele acordate de PMB
Din referatul DNA se poate deduce cu cât erau supraevaluate contractele cu PMB, de îndată ce firmele se mulțumeau cu doar 30% din profitul brut înregistrat în acte, restul de 70 procente fiind returnat rețelei din primărie, cu titlu de mită sau preț al influenței.
Cei 70% din profitul brut erau împărțiți raportat la valoarea contractului, potrivit procurorilor:
- 10% din valoarea contractului, pentru inculpatul Sorin Mircea Oprescu
- 5% din valoarea contractului, pentru o persoană al cărei nume este anonimizat în referatul de arestare al DNA
- Restul era mită pentru o altă persoană al cărei nume lipsește, deocamdată
Rețineri
În afară de Sorin Oprescu au mai fost reținuți, pentru complicitate la luare de mită sau luare de mită și alte fapte de corupție, Cristian Stanca (zis „Grenadă”) – fost șofer al primarului și unul dintre oamenii care intermediau sumele primite ca mită, cei doi șefi ai Centrului Cultural ”Palatele Brâncovenești”, Florin Șupeală (zis „Sfântul”) și Ruxandra Petroi Avasiloae, precum și directorul economic al Primăriei Capitalei, Mircea Octavian Constantinescu.
Mită un milion de euro în trei ani
Unul dintre denunțători este un angajat de la o instituție subordonată PMB, care a început să-i vireze primarului diferite sume după ce a aflat că riscă să fie demis. După prima întâlnire cu edilul, intermediată de un apropiat al lui Sorin Oprescu, denunțătorul a înțeles că poate scăpa dacă-i plătește comisioane din contractele derulate de instituție.
„În denunțul formulat la data de 23.08.2015 (vol. II, fila 1) (…..) a învederat, printre altele, că în anul 2014, având în vedere că inculpatului OPRESCU SORIN MIRCEA, Primar al Municipiului București, i-a reproșat că au ajuns la el mai multe reclamații la adresa (….), în sensul că acesta din urmă lua mită. În consecință, (…..)a convenit cu (…..)și persoană de încredere a acestuia, să-i dea inculpatului OPRESCU SORIN MIRCEA o parte din această mită, fără a-și aminti dacă inițiativa a fost a lui ori a lui”, se spune în referatul DNA.
Într-o altă declarație ce apare în referatul DNA (nu se știe dacă este a aceluiași denunțător, pentru că este anonimizată) este relatată o situație similară, dar mai detaliată, privind modul în care s-a stabilit regula transmiterii unui procent din contractele derulate de CCPBPB (Centrul Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului (CCPBPB):
“În declarația dată la data de 28.08.2015 (vol. II, filele 7-14) (…..) a învederat că de la începutul anului 2012 consilierii personali ai Primarului i-au adus la cunoştinţă că acesta din urmă nu îl mai agreează. În consecinţă, a luat legătura cu (…..) , ştiind că aceasta are o relaţie bună cu Primarul. Referitor la problemă, aceasta i-a spus că îmi va stabili o întâlnire cu Primarul, pe care mi-a şi stabilit-o aproximativ în vara anului 2012 în (…..) , la casa inculpatului OPRESCU SORIN MIRCEA. La întâlnirea ce a avut loc şi la care au participat cei doi, (…..) l-a întrebat pe acesta care este problema şi dacă vrea să îl dea afară, Primarul răspunzându-i, cu aproximaţie, că „acum ştiu drumul şi să vin acolo pe viitor să discutăm, ori de câte ori este nevoie”. Din exprimarea lui (…..)a dedus că Primarul vrea ca (…..)să ceară bani de la contractorii privaţi aflaţi în relaţii cu Palatele Mogoşoaia, drept mită, şi să-i dea și inculpatului OPRESCU SORIN MIRCEA o parte din aceşti bani. La o discuție ulterioară (…..) i-a confirmat că, pentru ca „să fie bine”, trebuie să ia mită de la contractorii privaţi şi să-i ducă şi Primarului, iar acesta din urmă nu primeşte decât euro. În consecință, de la finalul anului 2012 (…..) a solicitat sume de bani de la contractorii privaţi aflaţi în relaţie contractuală cu C.C.P.B.P.B în numele inculpatului OPRESCU SORIN MIRCEA și, din aceeaşi perioadă, a început să dea din aceste sume de bani Primarului, remiţându-i 90% din tot ceea ce încasa drept mită de la contractorii privaţi”.
De la sfârșitul anului 2013, angajatul respectiv i-a dat primarului, în cele circa 20 de întâlniri, aproximativ un milion de euro.
Sumele remise în anul 2013 proveneau în proporție de 80% din mita pe care o încasa de la oameni de afaceri pentru contractele încheiate pentru asfaltarea aleilor de la Centrul Cultural al Palatelor Brâncovenești, iar cele din 2014, majoritar din lucrări de „apă și canal” efectuate la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane.
Cum primea Sorin Oprescu banii
Potrivit referatului, edilul nu dorea să afle amănunte despre firmele sau contractele pentru care i se aduceau bani acasă:
„În ceea ce privește modul în care aveau loc remiterile, (…..)a arătat că împreună cu (…..) se deplasa la casa inculpatului OPRESCU SORIN MIRCEA din com. (…..), unde îi lăsau banii, arătându-i totodată Primarului faptul că i-au lăsat, iar acesta din urmă le spunea „Mulțumesc”.
(…..) a mai precizat că a încercat o dată să îi spună inculpatului OPRESCU SORIN MIRCEA de la care dintre contracte provine mita, însă Primarul l-a întrerupt repede („mi-a dat-o scurt”) spunându-i că nu îl interesează acest aspect”.
Într-o altă declarație, un denunțător spune că i-a dus mita într-o pungă de cadouri pe care a ascuns-o sub pernele din living:
“Referitor la modul în care avea loc remiterea, (…..) a învederat că prima dată după ce a luat mită, (…..) a fost cea care i-a stabilit o întâlnire la (…..) cu inculpatul OPRESCU SORIN MIRCEA. În ziua şi ora indicate de (…..)(ora 22-23), Primarul a ajuns la acel imobil după (…..), indicându-i celui din urmă să-și lase telefoanele mobile în bucătărie. Acesta din urmă i-a arătat banii pe care îi avea asupra sa (10.000 euro dintr-o mită de 15.000 euro), într-o pungă de carton, tip pungă de cadou iar Primarul, prin ridicarea unei perne ornamentale aflate pe una din cele două canapele din living, i-a indicat să-i pună acolo să-i pună banii acolo, ceea ce (…..) a și făcut. Inculpatul OPRESCU SORIN MIRCEA a spus simplu „Mulţumesc”, după care l-a întrebat pe (…..) „Alte probleme?” și, cum răspunsul celui din urmă a fost negativ, întâlnirea s-a terminat”.
Tranșele se cifrau între 10.000 și 60.000 de euro.
Aparatură de bruiaj
Sorin Oprescu și-ar luat mai multe măsuri de siguranță pentru a nu fi interceptat de anchetatori, având chiar un aparat special ceruia semnalul telefoanelor .
“Referitor la măsurile de precauție ale inculpatului Oprescu Sorin Mircea, (…) a mai indicat că într-un foișor aflat în curtea imobilului de la (…) se afla un aparat de aproximativ 100X75 cm în care sunt obligați să își lăsa telefoanele mobile atunci când discuta în foișor. Despre acest aparat (…), zis „(…)” i-a spus că ar bruia semnalul telefoanelor, astfel încât să nu fie interceptate„, se precizează în referatul DNA.
La altă filă a referatului, într-una din declarațiile denunțătorilor se spune că atunci când era primit în casă, telefoanele mobile erau lăsate în bucătărie.
În pofida precauțiilor sale, Sorin Oprescu a fost filmat sâmbătă seara în timp ce primea mita, conform unor surse judiciare citate de Agerpres.
A încercat să influențeze mărturia unui suspect chiar pe holurile DNA
Tot în referat se află și câteva acuzații privind încercarea primarului de a influența un suspect din dosar, în timp ce se aflau pe holurile DNA.
„După momentul aducerii la sediul Direcției Naționale Anticorupție, inculpatul Oprescu Sorin Mircea a discutat cu (…) pe holul instituției, indicându-i în mod repetat că: ‘Nu dăm declarații’, ‘N-o să dăm declarații’, ‘Nu dăm declarații, chemăm avocatul”, ar fi spus edilul, potrivit referatului.
Primarul Oprescu ar fi elaborat o startegie de apărare, încercând să-l convingă pe celălalt să spună că l-a vizitat acasă pe edil în legătură cu o problemă administrativă: „După ce inculpatul Oprescu Sorin Mircea a întrebat ‘Erau marcați?’ și, aflând că (…) nu cunoaște această informație, a stabilit strategia pe care o va urma, cerându-i suspectului să facă la fel: ‘Banii (neinteligibil, vorbește în șoaptă)… ai venit să…doamna (…) cu Groapa…’, ‘De aia te-am chemat, cu Groapa… madam (…)’, încercând așadar să determine suspectul să susțină că motivul sosirii sale în imobilul de la (…) nu avea legatură cu vreo sumă de bani„, se mai arată în referatul DNA.
(Descărcați AICI referatul integral al DNA)
Avocatul: Cei 25.000 de euro au fost împrumutați de primar pentru a-și plăti impozitele
Avocatul lui Sorin Oprescu, Alexandru Chiciu (fost procuror DNA) a declarat pentru Realitatea Tv că cei 25.000 de euro erau împrumutați de primar de la un prieten pentru ca să-și poată plăti impozitele pe proprietăți. Conform comunicatului DNA, însă, banii au fost dați de patru oameni de afaceri, denunțători în acest dosar.
“La o primă analiză a dosarului, pot spune că acuzaţiile DNA sunt nefondate. Ele se bazează pe deducţii ale unor persoane, fapt inacceptabil într-o asemenea situaţie. Clientul meu m-a mandatat să vă spun că niciodată nu a cerut bani, direct sau indirect, prin intermediari, de la nimeni. Banii nu au fost primiţi de la denunţători, iar domnul Sorin Oprescu nu ştia provenienţa lor. Era de datoria DNA să clarifice mai bine acest dosar, nu să arunce în arest un om, doar pe vorbele aruncate de alţi inculpaţi”, a afirmat Alexandru Chiciu, avocatul primarului Capitalei.
Flagranturile din Primăria Capitalei
Primăria Municipiului București a fost zguduită în ultimul an de mai multe scandaluri de corupție în care au fost implicați oameni apropiați lui Sorin Oprescu.
La începutul lui iunie 2014, Mădălin Dumitru, șeful Direcției de Infrastructură din PMB, a fost acuzat de procurorii anticorupție că încasa comisioane din toate contractele și autorizațiile semnate.
El fost trimis în judecată în decembrie 2014, pentru luare de mită, trafic de influenţă (şase infracţiuni), efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia, participaţie improprie la delapidare, în formă continuată, abuz în serviciu, instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la infracţiunea de spălare de bani şi fals în declaraţii (trei acte materiale).
Solomon Wigler, consilier personal al primarului Oprescu, a fost reținut în iunie anul acesta, fiind prins în flagrant când lua mită în biroul său din instituție, de la un om de afaceri, reprezentant al unor rețele de hipermarketuri.
Suma totală încasată de consilierul Wigler începând cu 2012, de la acel om de afacaeri, a fost de 204.000 de euro, conform datelor communicate de DNA.
Ultima tranșă, tot de 25.000 de euro, precum în cazul lui Sorin Oprescu, reprezentau contravaloarea serviciilor pentru obținerea unor hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București necesare unor lanțuri de hipermarketuri.
Una dintre hotărâri viza acceptarea unei donații prin care Kaufland dăruia Bucureștiului o suprafață de teren necesară construirii accesului auto la hipermarketul de pe 1 Mai, iar cealaltă – un PUZ pentru construirea altui hipermarket pe Șoseaua Alexandriei.
Cele două hotărâri au fost aprobate pe 28 mai anul acesta, cu expuneri de motive semnate de Sorin Oprescu și rapoarte de specialitate întocmite de arhitectul-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu.
Curățenie în administrația locală a Bucureștiului
Sorin Mircea Oprescu (aflat la al doilea mandat de primar general) este al treilea edil al Capitalei urmărit penal pentru fapte de corupție.
În toate cele trei cazuri, procurorii DNA au comunicat că, în instituțiile respective, grupul organizat din care făcea parte edilul constituise un mecanism bine pus la punct de repartizare a mitei, în schemă intrând oameni de încredere ai celui ales.
Primul inculpat a fost Marian Vanghelie, reținut anul acesta, în timpul celui de-al patrulea mandat în fruntea Sectorului 5, pentru o mită de aproximativ 30 de milioane de euro încasată începând cu 2007.
La Primăria Sectorului 5 comisionul perceput era de 20% din toate contractele acordate.
Andrei Chiliman (aflat la al treilea mandat), primarul de la Sectorul 1, împreună cu alți trei liberali – Vlad Moisescu, Ioana Costescu (consilier personal al primarului) și Ion Brad (consilier local la Sectorul 1) – au fost puși sub urmărire penală pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de influență în formă continuată, într-un dosar disjuns din cel al lui Iulian Herțanu, cumnatul premierul Victor Ponta.
Începând cu 2007, cei patru, ajutați de mai mulți funcționari din instituție, ar fi perceput o mită totală de aproape 39 de milioane de lei, numai de la două dintre firmele care au derulat contracte cu primăria.
Comisionul cerut inițial de grupul din Primăria Sectorului 1 a fost, potrivit DNA, de 7% din valoarea contractului acordat, dar s-a dublat în 2012, ajungând la 15%, și se împărțea astfel: 30% – Andrei Chiliman, 15% – Vlad Moisescu, 15% – Ioana Costescu, 15% – Ioan Brad, 10% – organizația PNL sector 1, iar alte 15% pentru funcționarii care intermediau mita.
