Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, la finalul consultărilor de la Palatul Cotroceni, că discuţiile nu au dus la nicio apropiere între partidele parlamentare în privinţa formării unei majorităţi şi a desemnării unui viitor premier, subliniind că social-democraţii rămân în opoziţie.
Într-un interviu acordat ulterior, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a descris consultările de la Cotroceni drept unele desfășurate într-o atmosferă „zen”, fără tensiuni, dar care nu au produs un acord privind desemnarea unui premier. El a arătat că, în lipsa unei majorități stabile, a propus o abordare etapizată, care să înceapă cu un „guvern de armistițiu”, cu mandat limitat, menit să depășească blocajul politic și să permită adoptarea bugetului și a proiectelor necesare pentru PNRR.
„Preşedintele a încercat să vadă dacă s-au schimbat poziţiile, dacă există nuanţe. Astăzi poate că a fost o tonalitate mai jos, dar nu s-a degajat absolut nimic”, a afirmat Grindeanu.
Liderul PSD a precizat că, în cadrul discuţiilor, le-a transmis reprezentanţilor PNL şi USR că PSD nu face parte din actuala formulă de guvernare.
„Le-am transmis celor de la PNL şi USR un fapt simplu. PSD este în opoziţie. Poate au uitat sau poate n-au înţeles exact cum stau lucrurile. PSD nu ocupă, în acest moment, nicio funcţie în Guvern”, a spus el.
Întrebat dacă partidele au ajuns la un consens privind viitorul executiv, Grindeanu a răspuns negativ, arătând că prima parte a consultărilor a vizat proiectele legislative necesare pentru implementarea PNRR, iar în cea de-a doua şeful statului a încercat să testeze disponibilitatea formaţiunilor pentru compromisuri.
Potrivit liderului PSD, reprezentantul minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a reiterat propunerea privind refacerea coaliţiei de guvernare, într-o nouă formulă şi cu un alt prim-ministru, iar preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut ideea unui „guvern de armistiţiu”, care să lase deoparte condiţionările politice asumate de partide.
Potrivit lui Kelemen Hunor, o astfel de formulă ar presupune ca PNL și USR să suspende temporar deciziile interne prin care exclud o guvernare alături de PSD, iar social-democrații să revină la guvernare pentru o perioadă limitată. Liderul UDMR a susținut că actuala configurație parlamentară nu permite formarea unei majorități confortabile până în 2028 și că România trebuie să ia în calcul o succesiune de guverne minoritare.
„O majoritate confortabilă nu se poate găsi, este clar, fiindcă PNL și USR au câte o decizie că nu vor guverna împreună cu PSD. PSD nu votează un guvern din care nu face parte”, a declarat liderul UDMR. „Asta înseamnă că trebuie să ne gândim la guverne minoritare succesive. Asta am propus eu: să mergem etapizat și, în prima variantă, să încercăm un guvern de armistițiu”, a precizat el.
Hunor a precizat că propunerea rămâne în analiză și că președintele nu a exprimat obiecții în timpul consultărilor. El a avertizat totodată că, fără o majoritate parlamentară, proiecte importante precum legea salarizării unitare sau alte reforme asumate prin PNRR nu au șanse să fie adoptate, inclusiv în ipoteza unui guvern minoritar care și-ar angaja răspunderea. Potrivit acestuia, varianta refacerii fostei coaliții PSD-PNL-UDMR nu mai este fezabilă în actualul context, motiv pentru care un „guvern de armistițiu” rămâne, în opinia sa, cea mai realistă soluție temporară.
Posibile noi consultări la finalul săptămânii
Sorin Grindeanu a mai precizat că sunt posibile noi consultări după revenirea preşedintelui din vizita oficială în Franţa, cel mai probabil joi sau vineri.
În ceea ce priveşte agenda legislativă, Grindeanu a afirmat că nu va ezita să convoace Parlamentul în sesiune extraordinară pentru adoptarea proiectelor necesare îndeplinirii jaloanelor din PNRR, însă responsabilitatea asigurării cvorumului şi a adoptării actelor normative aparţine formaţiunilor aflate la guvernare.
„Cine trebuie să asigure prezenţa, cine trebuie să treacă în primul rând legile promovate de Guvern sunt cei care sunt în Guvern. PSD-ul este în opoziţie”, a spus acesta.
Liderul social-democrat a criticat, totodată, situaţia economică şi discursul partidelor de dreapta, susţinând că acestea nu oferă soluţii la problemele economice.
„Avem 10 luni de cădere consecutivă a consumului, o creştere de-a dreptul exponenţială a şomajului şi un val nemaiîntâlnit de falimente în rândul firmelor româneşti. (…) Astăzi, la consultările de la Cotroceni, nu am văzut, din partea unora, nicio preocupare pentru aceste lucruri. Am văzut, în schimb, că unii lideri de dreapta au venit cu acelaşi program anti-PSD”, a afirmat Grindeanu.
Contextul crizei guvernamentale
Guvernul condus de Ilie Bolojan, aflat la putere din 23 iunie 2025 într-o coaliție formată din PSD, PNL, USR și UDMR, a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026, cu 281 de voturi pentru – cel mai mare număr din istoria Parlamentului României pentru un asemenea vot. Moțiunea, depusă de AUR, PACE, POT și PSD, a survenit după ce social-democrații și-au retras sprijinul politic pe 20 aprilie, iar miniștrii și secretarii de stat PSD au demisionat pe 23 aprilie. Președintele Nicușor Dan a semnat, pe 25 aprilie, decrete pentru numirea a șase miniștri interimari.
De la demitere, Guvernul Bolojan funcționează în regim interimar, cu atribuții limitate: nu mai poate adopta ordonanțe de urgență majore și nu poate iniția politici structurale semnificative.
Consultările de la Cotroceni, reluate periodic în lunile mai-iulie, nu au identificat până acum o majoritate parlamentară pentru un nou executiv. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, pe 4 iunie, pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier, însă acesta nu a reușit să obțină susținerea necesară, iar ulterior l-a desemnat pe Adrian Veștea, al cărui guvern a picat în plen cu doar 189 de voturi din cele 233 necesare. Pe masa președintelui s-au aflat, printre altele, propunerile pentru funcția de premier ale eurodeputatului liberal Siegfried Mureșan (susținut de PNL-USR-UDMR) și ale lui Sorin Grindeanu (susținut de PSD). PSD a anunțat că nu îl va vota pe Mureșan, iar PNL a exclus susținerea lui Grindeanu.
Pe masa președintelui s-au aflat, printre altele, propunerile pentru funcția de premier ale eurodeputatului liberal Siegfried Mureșan (susținut de PNL-USR-UDMR) și ale lui Sorin Grindeanu (susținut de PSD). PSD a anunțat că nu îl va vota pe Mureșan, iar PNL a exclus susținerea lui Grindeanu.
Parlamentul a intrat în vacanță de la 1 iulie, ceea ce face necesară o convocare în sesiune extraordinară pentru învestirea unui nou guvern. Potrivit unor surse citate în presă, o astfel de sesiune ar putea fi convocată în a doua jumătate a lunii iulie, în principal pentru adoptarea unor proiecte legislative legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – printre acestea, proiecte privind salarizarea bugetarilor, regimul incompatibilităților, activitatea ANAF și modificări ale Codului administrativ, fiecare condiționat de tranșe europene estimate între 770 și 970 de milioane de euro.
Interimatul lui Ilie Bolojan se apropie de un record istoric: pe 16 iulie va depăși pragul de 71 de zile stabilit de Guvernul Emil Boc în 2009, cel mai lung interimat guvernamental din perioada postdecembristă.
(Citește și: ”Președintele reia luni consultările pentru formarea guvernului. Nicușor Dan: „Nu voi propune un premier despre care să ştim că nu are nicio şansă să strângă majoritatea””)
***
Urmărește-ne pe Google News
