Decizia CCR de a anula alegerile prezidentiale este considerată de români drept evenimentul anului, iar aproximativ 62% din respondenții unui sondaj IRES sunt de părere că această decizie a fost una proastă.
Aproape un sfert din cei chestionați spun că au simțit o ușurare când CCR a decis repetarea scrutinului. Conform sondajului, Călin Georgescu ar fi câștigat turul II al prezidențialelor, la diferență mare de candidata USR, Elena Lasconi, dacă nu ar fi intervenit decizia CCR.
Întrebați care este evenimentul pe care îl consideră că ar fi afectat preponderent negativ România, în 2024, mai mult de patru din zece români indică tot anularea turul întâi al alegerilor prezidențiale.
De asemenea:
- unul din cinci români crede că acest eveniment negativ este creșterea prețurilor
- pentru 18% este clasarea lui Călin Georgescu pe primul loc în turul întâi al alegerilor prezidențiale
- 7% dintre participanții la studiu cred că guvernarea PSD-PNL este evenimentul care a marcat negativ România în 2024
- pentru 5% acest eveniment este reprezentat de amânarea repetată a intrării României în Schengen
- pentru câte 2% intrarea în Parlament a Partidului Oamenilor Tineri sau alegerea lui Donald Trump.
Dacă alegerile nu ar fi fost anulate, Călin Georgescu ar fi fost ales președinte
Întrebați care ar fi fost opțiunea lor de vot pentru turul al doilea alegerilor prezidențiale, în cazul în care turul întâi nu ar fi fost anulat de CCR, arată rezultatele sondajului realizat în perioada 17 – 20 decembrie:
- 7% dintre cei chestionați spun că nu s-ar fi prezentat la urne
- 5% declară că ar fi anulat votul sau ar fi votat în alb
- unul din 10 respondenți nu știu ce ar fi făcut sau nu răspund
- 29% ar fi votat cu Elena Laconi
- 48% i-ar fi dat votul candidatului independent Călin Georgescu.
Profilul alegătorilor celor doi candidați
- Votanții Elenei Lasconi sunt preponderent persoane cu studii superioare, care locuiesc în orașe, în Moldova, care au o percepție pozitivă cu privire la direcția României, și care, la alegerile parlamentare, votează cu USR, PNL și PSD.
- Lui Călin Georgescu i-ar fi acordat votul, în proporții mai ridicate decât media, tinerii și cei cu vârste de cel mult 50 de ani, persoanele cu educație scăzută, cei care locuiesc în mediul rural, respondenții care au o percepție negativă cu privire la direcția actuală a României, dar și cei care votează AUR și POT.
Decizia CCR de anulare a turului întâi este considerată proastă, dar a adus „ușurare” într-o parte a electoratului
Decizia Curții Constituționale a României de a anula turul întâi al alegerilor prezidentiale este considerată bună de puțin peste o treime (35%) dintre participanții la sondaj, mai arată analiza IRES, în timp ce peste șase din zece români consideră că a fost o decizie proastă.
Vârstnicii, respondenții cu studii superioare, cei care locuiesc în mediul urban sau în Moldova, persoanele care au o perspectivă optimistă asupra direcției în care merge România, dar și votanții PSD, PNL, USR sau cei care ar fi votat cu Elena Lasconi în turul al doilea al prezidențialelor sunt în proporții mai ridicate favorabili deciziei CCR.
În schimb, respondenții cu vârste de cel mult 50 de ani, persoanele cu educație scăzută sau cel mult medie, votanții AUR și cei ai POT, dar și intervievați care l-ar fi votat pe Călin Georgescu în turul doi consideră proastă decizia CCR, în proporții mai ridicate decât media.
Atunci când sunt întrebați despre sentimentul pe care l-au resimțit în urma deciziei CCR de anulare a turului întâi al alegerilor:
- aproape un sfert dintre respondenți au menționat „ușurare”
- 17% au indicat „furie”
- 16% „revoltă”
- 15% „regret”
- 15% „teamă”
- 5% spun că au simțit „fericire”
- 3% „dezamăgire”
- 1% „indiferență”
- 1% „nesiguranță/îngrijorare”.
Românii nu mai au nicio speranță că politica sau alegerile le-ar putea schimba viața în bine
Sub o cincime dintre români cred că alegerile care au avut anul acesta în România (locale, europarlamentare, parlamentare) vor îmbunătăți viața lor (17%) sau pe cea a românilor în general (18%).
Opt din zece români sunt, însă, pesimiști în această privință.
Sunt mai optimiști tinerii, votanții AUR și ai PSD, dar și cei care l-ar fi votat în turul al doilea pe Călin Georgescu.
Pe pesimiști îi regăsim în proporții mai ridicate în rândul vârstnicilor, printre respondenții cu studii superioare, cei care locuiesc în Moldova, dar și în rândul votanților USR.
Încrederea în politicieni, cea mai scăzută în lista profesiilor
Încrederea în profesii rămâne pozitivă (foarte multă încredere și multă încredere) și în acest an pentru: pompieri (92%), specialiști în IT (71%), ingineri (69%), asistenții medicali (67%), medici (63%), ofițeri de armată (56%), preoți (55%), funcționari bancari (55%), economiști (54%) și profesori (54%).
Se observă o încredere scăzută în cazul unor categorii profesionale esențiale pentru un stat de drept, românii plasându-i pe ultimele locuri în topul încrederii pe:
- avocați (45%)
- polițiști (43%)
- judecători (38%)
- jurnaliști (31%).
- politicienii – doar unul din zece români are multă și foarte multă încredere în aceștia.
Cei mai lipsiți de încredere în politicieni sunt personale cu vârste între 36 și 50 de ani, cu studii superioare, votanți ai AUR și ai USR, dar și cei ai lui Călin Georgescu.
Jurnaliștii pierd accelerat încrederea populației
Ierarhia încrederii nu a înregistrat o dinamică semnificativă față de anul 2023; inginerii și funcționari bancari au urcat două locuri, iar ofițerii de armată, economiștii și polițiștii au coborât, fiecare, câte două locuri.
Însă din perspectivă procentuală, există profesii care pierd în jur de 10% din încrederea favorabilă; este cazul:
- jurnaliștilor (cu o scădere de 12 puncte procentuale)
- ofițerilor de armată (-10%) sau al judecătorilor (-9%).
Pe de altă parte, specialiștii în IT se bucură de o creștere a încrederii cu 9 puncte procentuale, inginerii cu 5 puncte procentuale, iar funcționarii bancari cu 4 puncte procentuale.
Lipsa de încredere a oamenilor în politicieni este ilustrată și de modul în care aceștia au perceput anul care tocmai se încheie pentru România:
- Șase din zece români cred că 2024 a fost un an mai rău decât 2023 pentru România din perspectiva politicii și a guvernării țării.
- Doar unul din zece participanți la studiu crede că acest an a fost mai bun decât anteriorul, în timp ce un sfert dintre respondenți cred că a fost la fel.
Din punct de vedere economic, 2024 a fost mai rău decât 2023 pentru România, spun peste jumătate dintre respondenți, un sfert cred că a fost la fel cu 2023, iar 17% sunt de părere că a fost un an mai bun decât anteriorul.
Politica externă este aspectul evaluat pozitiv sau neutru într-o măsură mai mare, comparativ cu precedentele dimensiuni. 35% dintre intervievați cred că 2024 a fost la fel ca și 2023, 18% cred că a fost mai bun și doar 35% sunt de părere că anul acesta a fost mai rău pentru România decât anteriorul.
În privința tuturor celor trei dimensiuni investigate, percepțiile pozitive cu privire la anul 2024 pentru România se regăsesc în proporții mai ridicate în rândul respondenților tineri, dar și în rândul vârstnicilor, celor care cred că România merge într-o direcție bună, printre votanții USR și cei ai PSD.
(Citește și: Presa germană: Criză de credibilitate în România, după anularea prezidențialelor)
****
Urmărește-ne pe Google News
