Nivelul ridicat al dobânzilor la nivel nominal pentru firme menține la cote înalte aversiunea față de finanțarea prin credite bancare, potrivit rezultatelor celui mai recent sondaj semestrial al Băncii Naționale a României (BNR) privind accesul la finanțare al companiilor.
Conform sondajului, aproape 3 din 4 firme care activează în România nu au credite în lei, iar cele care spun că nu au credite în euro sunt chiar mai numeroase. Circa 27% din firmele autohtone consideră că ”nivelul costului de finanțare le-ar afecta capacitatea de a rambursa împrumutul sau activitatea companiei, dacă ar aplica pentru un nou credit de la bănci sau IFN-uri”, potrivit sondajului.
Sondajul arată că inflația și costurile ridicate (de producție, cu forța de muncă etc.) rămân cea mai presantă problemă pentru firmele care activează în România și că 10% din firme raportează o deteriorare în materie de rambursare a creditelor. Totodată, 58,5% dintre companiile chestionate spun că nu au nevoie de finanțare de la bănci sau IFN-uri, în timp ce despre disponibilitatea băncilor de a acorda credite se spune că aceasta a rămas nemodificată, conform opiniei a 74% dintre firme.
Notă: Sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România surprinde opiniile companiilor cu privire la: (i) cele mai presante probleme în desfășurarea activității; (ii) costul finanțării și capacitatea de a face față unor evoluții nefavorabile privind rata dobânzii și (iii) implicațiile unei posibile aprecieri/deprecieri a monedei naționale.
Majoritatea firmelor raportează deteriorarea situației din economia României. Lipsa cererii urcă pe locul 3 în clasamentul problemelor presante invocate de companii
Principalele concluzii ale analizei BNR:
- Proporția firmelor care percep o înrăutățire a situației economice la nivel național a crescut, la 66% în septembrie 2025 față de 51% în septembrie 2024 – evoluție venită într-un context caracterizat de incertitudini interne și internaționale.
- Percepțiile cu privire la perspectivele de dezvoltare ale firmei sunt mixte: 46% dintre firme indică menținerea la același nivel, o treime estimează o deteriorare, iar restul de 20% se așteaptă la o îmbunătățire.
- Relațiile cu partenerii de afaceri se mențin în mare măsură nemodificate, pentru peste 60% dintre firme. Similar, relațiile cu instituțiile financiare au rămas nemodificate pentru 74% dintre firmele care activează în România, iar pentru restul firmelor colaborarea fie s-a degradat, fie s-a îmbunătățit, în proporții egale (13% fiecare). Totodată, relația cu instituțiile statului s-a menținut preponderent constantă (73% dintre firme).
- Firmele evaluează în cea mai mare proporție (78%) menținerea capacității de rambursare a creditelor la același nivel. 10% dintre raportează o deteriorare (de la 6% în martie 2025). Totodată, disponibilitatea băncilor de a acorda credite s-a păstrat nemodificată, conform opiniei a 74% dintre firme.
- Costurile ridicate (de producție, cu forța de muncă etc.) rămân cea mai presantă problemă pentru firmele care activează în România, indiferent de dimensiune. Totuși, ponderea firmelor care au indicat acest factor ca fiind presant sau foarte presant s-a diminuat comparativ cu sondajul precedent (48% în septembrie 2025 față de 55% în martie 2025), în contextul în care dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă în economie s-a redus considerabil.
- Următoarea problemă presantă raportată de firme este legată de concurență, resimțită mai acut de IMM (36% dintre firme față de 31% în cazul corporațiilor). Lipsa cererii reprezintă cea de a treia provocare indicată de companiile nefinanciare, în creștere din punctul de vedere al importanței.
- Accesul la finanțare continuă să se numere printre cele mai puțin presante probleme raportate de firmele autohtone (11,9%).
- Nivelul de încredere în sectorul bancar al firmelor care activează în România se menține preponderent moderat (57,4%).
- Gradul scăzut al intermedierii financiare în România este explicat și de ponderea scăzută a firmelor care se finanțează prin credite bancare, 74,5% dintre firmele care activează în România raportând că nu au credite în lei, iar 85,6% că nu au credite în euro.
- Circa 26,7% dintre firmele autohtone consideră că nivelul costului de finanțare le-ar afecta capacitatea de a rambursa împrumutul sau activitatea companiei, dacă ar aplica pentru un nou credit de la bănci sau instituții financiare nebancare (IFN). Totodată, 58,5% dintre companiile nefinanciare declară că nu au nevoie de finanțare de la bănci sau IFN. Asta în contextul în care costul finanțării bancare aferent firmelor a înregistrat evoluții mixte în ultimul an: rata medie a dobânzii la creditele noi a crescut de la 7,95% la 9,32% pentru lei și a scăzut de la 6,08% la 4,21% pentru euro între septembrie 2024 și septembrie 2025.
- În ceea ce privește capacitatea companiilor nefinanciare autohtone de a face față unor modificări ale ratei dobânzii la lei, 30% dintre firmele respondente cu credite în lei (în scădere cu 3,9 pp în termeni anuali) au declarat că o majorare de până la 3 puncte procentuale le-ar afecta semnificativ activitatea sau capacitatea de rambursare a creditelor.
- Ponderea firmelor care au raportat că nivelul actual al ratei dobânzii le afectează deja se ridică la 18,6%, în creștere de la 16,9% în termeni anuali. Proporția firmelor cu credite în lei care nu ar fi afectate de nicio modificare a ratei dobânzii a crescut marginal la nivel agregat, de la 7% la 8%, în special pe seama IMM.
- În funcție de sectorul de activitate, companiile din industrie și comerț raportează, în cea mai mare măsură, o sensibilitate mai ridicată la deprecierea monedei naționale, impactul fiind resimțit de aproximativ 43% dintre firmele din industrie și 41% dintre cele din comerț.
- Aproximativ 29% dintre firmele autohtone au raportat că atât cifra de afaceri, cât și costurile le sunt influențate de evoluția monedei naționale față de euro.
- Deși fluctuațiile cursului de schimb al monedei naționale pot avea un impact semnificativ asupra situației financiare a companiei, 23% dintre firmele active în România sunt expuse riscului valutar, dar nu implementează măsuri de protecție față de acest risc.
- Circa 66% dintre firmele autohtone au indicat faptul că nu au expuneri la riscul valutar, fie pentru că nu lucrează cu valută, fie pentru că veniturile și cheltuielile sunt denominate în aceeași monedă. Aproximativ 10% dintre companii ajustează periodic pozițiile valutare pentru echilibrarea pozițiilor lungi și scurte și mai puțin de 1% dintre firme utilizează instrumente financiare derivate.
- Așteptările companiilor nefinanciare din România cu privire la evoluția cursului de schimb al monedei naționale față de euro în următoarele șase luni sunt preponderent de creștere, 11% dintre firme indicând o creștere substanțială, iar 43% o creștere într-o anumită măsură.
(Citește și: ”Deteriorare majoră a sănătății financiare a companiilor: Ratele de neplată a creditelor au urcat abrupt în 2025 – Cea mai mare creștere e la creditele garantate de stat. Motivele: Presiunile fiscale, inflația și dobânzile mari”)
(Citește și: ”Mugur Isărescu, despre economie: ”Sperăm să nu majorăm dobânzile – ar crea o recesiune care ar dărâma veniturile bugetare / Disciplina fiscală, esențială ca țara să își revină” – Creșterea PIB, între zero și 1% pe orizontul de 12 luni”)
***
Urmărește-ne pe Google News
