Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Analiză

Ponderea taxării în PIB. Și două ”mici” mari probleme

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat anul trecut penultima în UE în ceea ce privește ponderea în PIB a taxelor colectate, cu doar… Mai mult

03.11.2019

Analiză

Rețetă: Cum îți majorezi deficitul de 5 ori în 3 ani fără să construiești nimic de anvergură

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2019 a crescut cu peste 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Comisia Europeană funcționează de la 1 noiembrie în ”mod avarie”

Ziua de 1 noiembrie ar fi trebuit să marcheze un nou început pentru Uniunea Europeană: o nouă Comisie urma să își înceapă mandatul, într-o Uniune… Mai mult

31.10.2019

Cronicile

Sistemul bancar european sub presiune: De la provocările dobânzilor negative, la cele ale digitalizării

de Adrian N Ionescu , 20.10.2019

 

Scăderea profitabilității băncilor europene este rezultatul dobânzilor negative induse de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), dar și al concurenței companiilor financiare digitale.

Aceștia sunt fermenții valului de concedieri care este de așteptat pentru perioada următoare, iar România poate fi contaminată de fenomen.

Băncile se plâng de dobânzile negative

Băncile care operează în Europa și-au întețit reproșurile privind amplificarea politicii dobânzilor negative a Băncii Centrale Europene (BEC).

„Continuarea politicii dobânzilor scăzute pune mecanic presiune pe ratele nete de profitabilitate, pe profiturile pe care le facem din depozite”, declara Philippe Heim, CEO adjunct al Societé Générale, luna trecută, pentru CNBC.

Băncile nu pierd doar din reducerea diferenței dintre dobânzile încasate și cele plătite, dar și din randamentele negative ale titlurilor de stat din multe țări (Germania, Japonia, dar și Franța și Belgia și chiar Polonia și Grecia), cumpărate tocmai pentru că sunt plasamente sigure în vremuri tot mai tulburi.

BEC a recunoscut că politica dobânzilor negative pune presiune pe profiturile băncilor, încă din 2017.

(Citiți și: „Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE”)

Și Jean-Pierre Mustier, președintele Federației Bancare Europene (EFB) a trebuit să recunoască efectul transformării băncilor, tradus în final prin concedieri.

„Vor avea loc transformări în băncile europene care vor duce la o modificare a ofertei către consumator, o modificare a metodei de lucru, ca și la eliminarea de locuri de muncă, este foarte clar”, a declarat Jean-Pierre Mustier (foto) într-un interviu pentru BFM Business.

32 de asociații ale circa 3.500 de bănci mari și mici din Europa sunt reunite în EFB, al cărui președinte este și directorul general al UniCredit, aflată în topul concedierilor.

În România, fenomenul s-a materializat și în reducerea personalului, în reducerea numărului de bănci (fenomen în evoluție), ca și în dobânzile real negative la depozitele bancare.

Provocarea digitalizării

Problema dobânzilor negative se suprapune pe ofensiva companiilor financiare digitale (fintechs), care fac o concurență tot mai agresivă alternativei tradiționale a băncilor.

Clienții online ai băncilor sunt cu circa 33% mai profitabili decât cei tradiționali, potrivit unor estimări citate de FT.

Numai în Europa operează circa 1.400 de bănci preponderent digitale, furnizori de servicii de plăți și firme fintechs, cu venituri de multe zeci de miliarde de euro (58 mld. euro în 2016, adică de 6 – 7% din totalul industriei financiare de profil).

Câteva zeci de companii fintech operează și în România, în servicii diferite, de la aplicațiile pentru plăți, până la automatizarea diferitelor componente birocratice.

Mareea concedierilor

Băncile și-au amplificat reducerile de personal declanșate odată cu criza financiară din 2008.

Așa se face că doar 10 mari bănci europene urmează să suprime circa 44.000, potrivit doar anunțurilor de la începutul acestui an.

Doar UniCredit ar urma să mai concedieze 10.000 de angajați (cifră neconfirmată) după ce alți 14.000 au părăsit grupul în ultimii 3 ani.

Alte cifre:

  • Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a concediat deja 6.000 de angajați în acest an, din cei 18.000 pe care îi are în plan până în 2022.
  • Grupul britanic HSBC a anunțat eliminarea a 10.000 de locuri de muncă.
  • Société Générale, care are BRD în România, va ajunge la 3.450 de concedieri în 2020, după o campanie începută în 2016.
  • Commerzbank, a doua cea mai mare bancă germană: 4.700;
  • Banco Santander, cea mai mare bancă din Spania: 3.700;
  • BNP Parisbas: 2.500

În România, 2.126 de salariaţi au plecat din sistemul bancar românesc şi 318 sucursale au fost închise între S1/2018 şi S1/2019, potrivit datelor BNR , citate de ZF.

Contraofensiva bancară

Venită cu întârziere, replica băncilor a fost fie să contracteze serviciile firmelor fintech, atunci când acestea au devenit mult mai greu de cumpărat cu totul, fie să cumpere star-up –uri din domeniu, sau să-și dezvolte propriile departamente în materie.

Patru căi de contra-atac ar fi la dispoziția băncilor, potrivit consultărilor FT cu zeci de bancheri și lideri fintech:

  • Înființarea de filiale exclusiv digitale, așa cum au făcut Goldman Sachs, ING, Banco Santander sau BNP Parisbas;
  • Achiziția de companii fintech, ca în Spania și Franța;
  • Parteneriatele cu grupurile tehnologice, ca acela dintre JP Morgan și Amazon;
  • Diversificarea liniilor de afaceri, ca în cazul Royal Bank of Canada, cea mai mare din țară, care se transformă într-un grup de servicii diferite, de la înființarea de start-up-uri în materie, până la serviciile de asistență pentru cei ce vor să-și închirieze locuințele.

Schimbările în România

Fuziunile și achizițiile bancare, ca și transferurile de portofolii din ultimii ani au fost o constantă a consolidărilor din sistemul bancar românesc.

Restructurarea bancară a început și în România în urma crizei din 2008 și de atunci un sfert din totalul angajaților au plecat din băncile românești și o treime din sucursalele acestora s-au desființat, fără însă ca digitalizarea activității să preia în aceeași măsură activitatea.

Băncile românești au trecut la implementarea sistemelor digitale de lucru cu publicul pentru plăți și, în unele cazuri, chiar pentru depozite, credite și alte operațiuni. Dar digitalizarea sistemului bancar este departe de a se limita la internet sau mobil banking.

„Din păcate, România se înscrie pe ultimele locuri în oricare dintre studiile de specialitate pe tema digitalizării, dar asta ne dă oportunitatea de a creşte, de a avea acea viteză de croazieră pentru a ajunge la aceeaşi poziţie cu celelalte ţări”, declara nu demult Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.10.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Ce taxe plătesc producătorii și importatorii de echipamente electrice și electronice din 2020?

Adrian Teampau

Producătorii și importatorii care pun pe piața din România echipamente electrice și electronice trebuie să plătească începând din 2020 o taxă de 4 lei/kg sau… Mai mult

Europa

Polonia cere UE închiderea paradisurilor fiscale: Uniunea pierde anual 150 de mld de euro

Iulian Soare

Premierul polonez Mateusz Morawiecki (foto) a cerut marţi Bruxelles-ului să suprime paradisurile fiscale, care privează Uniunea de aproximativ 150 de miliarde de euro în fiecare… Mai mult

Europa

Vânzarea „pe bucăți” a firmei Thomas Cook: 106 agenții de turism vor fi preluate de Karstadt Kaufhof

Adrian N Ionescu

Retailerul german Galeria Karstadt Kaufhof a acceptat să preia 106 oficii de turism şi platforma germană online a touroperatorului Thomas Cook, aflat în faliment. Tranzacţia… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Fără mine, statul de drept în România s-ar fi rupt

Vladimir Ionescu

PNL și președintele Klaus Iohannis au încercat să suplinească lipsa unei dezbateri între cei doi candidați rămași în cursă la alegerile prezidențiale printr-o întâlnire cu… Mai mult

Stiri

Gigi Becali – urmărit penal din nou de DNA, alături de nepotul său: spălare de bani după supraevaluarea cu 184 de milioane a unui teren

Vladimir Ionescu

Gigi Becali şi nepotul său Vasile Geambazi sunt urmăriţi penal de DNA pentru spălarea banilor, fapte care ar fi fost comise în perioada 2014 –… Mai mult

Stiri

Romania plătește în avans sistemele Patriot cu banii necheltuiți în alte programe de înzestrare

Vladimir Ionescu

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, a declarat, marți, la Deveselu, că sistemul Patriot va fi plătit în avans, cu fonduri neutilizate în alte programe de înzestrare.… Mai mult

Stiri

PSD și-a organizat propria ”dezbatere” / Viorică Dăncilă îi cere lui Klaus Iohannis: Dați dovadă de curaj, hai să avem dezbatere

Vladimir Ionescu

PSD a organizat marți propria ”dezbatere cu presa” a Vioricăi Dăncilă, dezbatere care a început cu un nonolog al candidatului PSD la președinție. Discursul Vioricăi… Mai mult