duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 iulie, 2021

Investițiile în sistemul energetic din România ar putea primi 14 miliarde de euro din Fondul de Modernizare în energie, conceput de Comisia Europeană pentru a susține tranziția la energia verde a țărilor dependente de cărbune și gaze. Suma este dublă față de estimarea inițială, de 6 – 7 miliarde de euro. Creșterea se datorează scumpirii certificatelor de emisii de CO2 din vânzarea cărora vin banii,  a spus Niculae Havrileţ, director în Ministerului Energie.

Fondul de Modernizare se bazează pe vânzarea unui volum suplimentar de certificate de emisii de gaze de seră (GES), alocat pentru 9 țări potrivit „Mecanismului 10d”, numit  astfel după articolul 10d al Directivei 2003/87/UE a Parlamentului European și a Consiliului UE, care descrie Fondul de Modernizare.


„Fondul de Modernizare, care va fi gestionat de Ministerul Energiei şi care se susţine din sistemul de trading al certificatelor de CO2, un fond din care care la începutul iniţierii acestuia contam pe 6-7 miliarde de euro până în 2027, odată cu dublarea preţului certificatelor este foarte posibil ca această sumă să se dubleze şi ea”, a explicat Nicolae Havrileț, la conferința profit Energy.Forum.

Care ar putea fi destinațiile banilor

Încă de acum aproape doi ani se propun Ministerului Energiei proiecte  care să fie selectate pentru finanțarea din Fondul de Modernizare.

La începutul anului trecut erau depuse aproape 400 de proiecte, în valoare de aproape 11 miliarde de euro.

Spre sfârșitul anului 2020, numărul proiectelor aproape că se dublase, până la circa 700, dar oficialii Ministerului Energiei nu au mai dat alte detalii, mai ales că progresele privind funcționarea Fomndului deveniseră nesigure.


Inițial Fondul de Modernizare urma să funcționeze după două axe de investiții energetice:

  • în capacităţi de producţie regenerabile, în stocaj, în reţele (inclusiv cele de electricitate, gaze şi termoficare, eficienţă energetică), axă în care finanţarea poate ajunge până la 100% din valoarea proiectelor;
  • în capacităţi de producţie pe bază de gaze naturale, cu finanțare de până la 70%, potrivit Ministerului Energiei

Numai circa 10% din valoarea proiectelor de acum un an viza rețelele de transpot de energie electrică și 40% era valoarea proiectelor de energie regenerabilă, deși rețeaua națională nu mai face față acestora, dacă sun amplasate în regiunile cele mai căutate din țară.

Mai sunt proiecte de trecere a generării de electricitate de la cărbune șla gaz și de eficiență energetică.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Funcționarea mecanismului 10d și, de fapt, a întregului sistem de descurajare a producției de energie din resurse fosile este însă în  curs de reproiectare, propunerile concrete ale Comisiei Europene urmând să apară în iulie.

(Citiți și: „Decarbonarea Europei: Liderii UE – între ciocanul țintelor ambițioase și realitățile dure din statele mai slab dezvoltate”)

De altfel, declanșarea mecanismului 10d întârzie de un an, din cauze interne ale țărilor beneficiare și externe.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: