fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Am devenit piață emergentă: cum procedăm?

Promovarea la statutul de piață de capital emergentă a Bursei de Valori București (BVB) a României este comparată ca importanță cu însăși reînființarea bursei acum… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Pilonul II, în revenire semnificativă: Pragul de 8 milioane de participanți la sistemul de pensii private a fost depășit

Activul net al fondurilor private din pilonul II a revenit pe o creștere semnificativă după ce fusese afectat de declanșarea epidemiei mondiale. De la circa… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Băncile au raportat 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți în 2020 / Infrastructura IT – o vulnerabilitate în contextul avansului bankingului online

În ultimele șase luni, băncile din România au raportat un număr de 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți și a instrumentelor de… Mai mult

21.09.2020

Interviu

Interviu James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar”

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare  – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro –… Mai mult

21.09.2020

Sindicatele încotro?

de Cristian Pîrvulescu 13.1.2011

Mișcarea sindicală a fost o componentă esențială a sistemelor democratice din secolul al XX-lea. Ar fi greu, dacă nu chiar imposibil, de explicat democratizarea societăților occidentale – europeană, dar și nord americană – de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea fără a lua în calcul impactul mișcării sindicale. și invers, reculul lent al democrației din ultimele decenii, vizibil prin creșterea exponențială a inegalităților sociale și economice, dar și a extremismului politic, a fost dublată de scăderea treptată a influenței sindicale. Programul neoliberal, pus în practică în anii ’80 ai secolului trecut de Ronald Reagan și Margaret Thatcher a vizat direct distrugerea influenței sindicatelor, privite ca principala barieră în cale dezvoltării pieței libere. Ori, cam același pare a fi și programul președintelui Băsescu și al guvernului instalat de acesta după alegerile prezidențiale din 2009. Însă, departe de a elibera „piața”, încercarea de demantelare a mișcării sindicale complică situația socială și adâncește criza de încredere în democrație. Iar depresiunea economică actuală, produsă chiar de politicile neoliberale și antietatiste devenite dogme odată cu căderea comunismului, nu poate fi depășită, în orice caz nu democratic, fără un compromis social cât mai larg cu putință.

Dezvoltarea mișcării sindicale ca o contrapondere a capitalismului sălbatec apărut odată cu prima revoluție industrială a fost un element central al democratizării societăților occidentale. Parlamentarismul clasic al secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea nu era, și nu își propunea, să fie democratic. Fiind rezultatul instituțional al compromisului social și politic între „vechea” elită aristocratică și „noua” elită burgheză parlamentarismul clasic urmărea să asigure regulile accesului la resurse doar pentru aceste două categorii. Și tocmai datorită votului său censitar și a reprezentării politice doar a elitelor economice parlamentarismul clasic nu era popular. Abia votul universal și participarea politică a unor categorii din ce în ce mai numeroase în politică a modificat natura parlamentarismului, Dar, imaginea parlamentului nu a mai putut fi îmbunătățită în mod semnificativ. Cu toate variațiile încrederii, parlamentele nu au fost nici în cele mai bune momente ale secolului trecut, în perioada de după cel de-al doilea război modal, instituții foarte populare, pe câtă vreme sindicate au fost, dar încetul cu încetul încrederea în ele s-a diminuat. Cu toate acestea, așa cum o dovedesc și sondajele de opinie din România, percepția sindicatelor este mai bună decât a partidelor sau instituțiilor politice. La noi, aproximativ 35% dintre respondenți anchetelor sociologice își manifestă încrederea în sindicate față de doar 10% pentru parlament sau guvern, 18% pentru președinte și sub 10% pentru partide.

În general – cu excepția Poloniei, și aceasta datorită rolului sindicatului Solidaritatea în căderea comunismului – sindicatele est europene s-au adaptat greu postcomunismului. Și, ca și în cazul partidelor din această zonă, principala problemă pare să fi fost de natură ideologică. Modelul sindicalismului englezesc, dezideologizat după anii ’80 în urma pierderii confruntărilor sindicale, împiedicat formarea unor mișcări sindicale puternice. Chiar în Polonia Solidarității, catolicismul a fost un surogat al ideologiilor sindicale și a împiedicat mișcarea sindicală să își urmărească obiectivele. Cu toate că biserica catolică, spre deosibire de cea ortodoxă, are o doctrină socială și își manifestă rezervele față de capitalism destul de răspicat, în absența propriei ideologii sindicalismul s-a blocat. Iar modelul polonez a marcat de asemenea influență și dinamica mișcării sindicale din alte state est europene. Pe de altă parte, modelul Walesa – intrarea liderilor sindicali în politică – a contribuit la rândul său la limitarea influenței sindicale.

În acest context general sindicatele din România nu aveau cum să se impună ca parteneri puternici ai guvernelor sau patronatelor. Nu doar că sindicatele românești au fost surprinse de criză, dar nici la trei ani de la declanșarea acesteia nu par să poată reacționa. Blocajul lor ideologic, la care se adaugă diviziunea mișcării sindicale și neînțelegerile dintre liderii celor cinci mari centrale sindicale românești – CNSLR-Frăția, cartel Alfa, BNS, CSDR și Meridian – dar și serioasele probleme de organizare la nivelul teritorial, a împiedicat formularea unei alterative sindicale credibile. Iar rolul de facilitatori ai privatizării multor întreprinderi românești din a doua parte a ultimului deceniu al secolului trecut și până spre mijlocul primului deceniu al acestui secol – pe baza căruia au și negociat un Cod al Muncii favorabil angajaților – a făcut în multe cazuri să fie adusă în discuție apariția „sindicatele galbene”, care apără mai mult interesele patronilor decât ale angajaților.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.1.2011

5 comentarii

  1. TANO
    13.1.2011, 6:49 pm

    domnule, sindicatele se distrung singure datorita conducerii mafioate din frunte.sindicatele se distrung deoarece danseaza la cheremul opozitiei actuale si a personaje de gen vantu, voiculescu sau patriciu. nu va considerati victime, cand va sinucideti singure

  2. Sorin Dumitrascu
    15.1.2011, 10:58 am

    Contracurent: In apararea sindicalismului
    Publicat în 15 ianuarie 2011 de Sorin Dumitrascu
    Daca nu pro, macar anti-contra

    Vasile Dancu scrie despre umbra sindicatelor…, Cristian Pirvulescu se intreaba incotro sindicatele…, Cristian Patrasconiu scrie despre sindicate si pseudolideri, iar Dollores Benezic despre cum se sting sindicatele. Toti analisti si jurnalisti de marca. Ai zice ca, fara discutie, asistam la o apocalipsa sindicala.

    George Butunoiu considera ca Read more… http://fsanp.ro/index.php/2011/01/contracurent-in-apararea-sindicalismului/

  3. Contracurent: In apararea sindicalismului | sindicat | penitenciar | FSANP
    15.1.2011, 11:08 am

    […] Dancu scrie despre umbra sindicatelor…, Cristian Pirvulescu se intreaba incotro sindicatele…, Cristian Patrasconiu scrie despre sindicate si pseudolideri, iar Dollores Benezic despre cum se […]

  4. Nicolae Fenesan
    15.1.2011, 2:19 pm

    Domnul Pirvulescu nu cred ca are nici o calitate de a face aprecieri la adresa sindicatelor! Pe langa faptul ca a uzurpat inca de la inceputuri dialogul social prin asa zisul rol de reprezentant al societatii civile, prin toate aparitiile in presa, in acest moment, “analistul” bate campii si face propaganda in interesul, am inteles bine, din presa, in favoarea unui partid politic.
    Ca sindicatele sunt in criza este evident.
    Poate ca inertia de dupa 1989 cand, daca scuturai prunii cadeau directorii, azi suntem in pragul unui faliment sindical daca se goleste de continut toata legislatia muncii, si sindicatele vor fi puse la colt!
    Sau poate, dimpotriva, vremea buna este urmata de furtuni si vijelii…

  5. Sorin Dumitrascu
    15.1.2011, 2:48 pm

    Nu cunosc activitatea domnului Parvulescu si pozitita domniei sale mi s-a parut cea mai echilibratata. Ceilalti analisti insa mi s-au parut mult mai in afara problemei.

Lăsați un comentariu


Stiri

Rezervele valutare au scăzut cu 3,2 miliarde de euro în septembrie

Vladimir Ionescu

Rezervele valutare ale României au scăzut cu 3,17 miliarde de euro în septembrie, la 32,28 miliarde de lei, ca urmare a rambursării unor împrumuturi în… Mai mult

Europa

Noi restricții și măsuri anti-Covid în UE / În Cehia, alegătorii aflați în carantină votează din mașină

Iulian Soare

Cehia și Slovacia reinstituie starea de urgență, cu reguli asemănătoare celor din prima perioadă de lockdown, dar nu la fel de dure, Madridul a intrat… Mai mult

Stiri

SUA se pregătește să arunce în joc încă 1,5 trilioane de dolari pentru sprijinul economiei

Raluca Florescu

Administrația Trump a propus miercuri o nouă schemă de sprijin financiar pentru economie, în valoare de  1,5 trilioane de dolari, din care 20 de miliarde… Mai mult

Europa

Bizarul Raport pe Statul de drept în UE: Bulgaria, România și Austria au mai multe probleme decât Ungaria

Iulian Soare

Mai multe țări din Uniunea Europeană nu reușesc să atingă standardele minime ale blocului referitoare la principiile fundamentale ale statului de drept, inclusiv independența judiciară,… Mai mult

Europa

UE amenință cu blocarea accesului Londrei pe piețele sale financiare

Iulian Soare

Comisarul desemnat pentru Servicii Financiare, Mairead McGuinness (foto), a avertizat că Uniunea Europeană este pregătită pentru orice tip de Brexit, inclusiv la blocarea accesului sectorului… Mai mult

Digital

Digital Services Act – Restricțiile pe care Comisia le-ar putea impune marilor platforme online

Iulian Soare

Platformelor digitale mari li s-ar putea interzice utilizarea datelor pe care le colectează online, cu excepția situației în care vor pune la dispoziție aceste date… Mai mult

Stiri

Deschiderea anului universitar în pandemie / Ceremonie cu rectori, distanțare socială și promisiuni pentru Cultură

Vladimir Ionescu

“Studenții și profesorii au în față cel mai dificil an universitar din 1989 încoace”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis, la deschiderea oficială a anului… Mai mult