Liderii Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European își propun ca viitorul buget al UE, pentru perioada 2028-2034, să fie adoptat până la finalul acestui an, cu o creștere de 10% a bugetului față de propunerea inițială a Comisiei Europene, de 2.000 de miliarde de euro, conform lui Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE responsabil pentru buget și politici structurale.
”Ne propunem ca bugetul UE pe următorii șapte ani să fie adoptat cât mai rapid. Parlamentul European are deja o poziție de negociere. Solicităm o creștere de 10% a bugetului față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Asta înseamnă o creștere a alocării României de la 60 la 66 de miliarde de euro. De îndată ce și Consiliul are o poziție, vom intra în negocierile finale. Obiectivul este să-l adoptăm cât mai rapid, ca să dăm timp autorităților locale, județene și naționale să pregătească absorbția. Să nu începem exercițiul cu întârziere, cum am început în exercițiile anterioare”, a afirmat, vineri, Mureșan, la un eveniment despre viitorul Politicii de coeziune, organizat la București de Grupul de lucru pentru bugete al Partidului Popular European din Parlamentul European.
Conform lui Mureșan, adoptarea buget mai mic ar fi o greșeală, iar Parlamentul European a propus trei surse proprii de finanțare pentru acest buget mai mare: taxarea giganților tehnologici, despre care Mureșan a spus că au acces gratuit la 450 de milioane de consumatori europeni, respectiv suprataxarea jocurilor de noroc și a tranzacțiilor cu criptomonede.
Noul buget va trebui să finanțeze inclusiv noile priorități ale UE: securitatea, apărarea, competitivitatea – pe lângă prioritățile tradiționale: coeziunea și agricultura
”Actualul buget al UE a fost decis în 2020, pentru perioada 2021–2027. Am avut în această perioadă invazia rusească în Ucraina, cu tot impactul asupra politicii de apărare, iar acum UE trebuie să investească mai mult în securitate, apărare, asupra politicii energetice. A trebuit să reducem dependența energetică de Rusia și ajutăm statele vecine ale UE, Republica Moldova și Ucraina. Și le ajutăm și fiindcă știm că, cu cât sunt mai sigure, cu atât mai bine și pentru noi, în UE. Acum trebuie să decidem cum va arăta următorul buget al UE. UE trebuie să facă mai mult, iar oamenii așteaptă ca UE să contribuie la protejarea cetățenilor, la apărarea lor, la o economie competitivă, inovatoare. Vedem schimbările pe care inclusiv AI (inteligența artificială – n.r.) le aduce. Dacă așteptăm ca UE să facă mai mult, atunci trebuie să-i dăm UE instrumentele de care are nevoie. Bugetul este un instrument esențial din acest punct de vedere”, a mai afirmat Mureșan, vineri.
Acesta a precizat că aceasta este poziția oficială a Partidului Popular European, cel mai mare din Parlamentul European.
”Pentru a face mai mult, avem nevoie de un buget ambițios și atunci prioritatea noastră, suntem sprijiniți de PPE, este să avem un buget ambițios. Noul buget va trebui să finanțeze noile priorități: securitate, apărare, competitivitate, dar și prioritățile tradiționale: Politica Agricolă Comună, prin care sprijinim fermierii, dezvoltarea rurală, avem garantate standarde înalte de protecție a calității produselor agroalimentare, a consumatorului. Și politica de coeziune a devenit principalul instrument de investiții al UE, iar în România cifrele sunt foarte clare: de când am aderat la UE, am contribuit cu 38 de miliarde de euro la bugetul UE și am absorbit cu 68 de miliarde de euro mai mult. Situația este similară în alte state ale UE. Deci fondurile structurale și de coeziune au fost o sursă principală a creșterii economice la noi și a faptului că am redus decalajul față de UE”, a mai explicat Siegfried Mureșan.
Acesta a mai afirmat că UE evoluează, avem aceste noi priorități, iar politica de coeziune trebuie să fie aliniată și acestor noi obiective: securitate, apărare, competitivitate, inclusiv prin abilitatea de a finanța proiecte duale, adică atât militare cât și de infrastructură
”Este important ca județele din România, din apropierea Ucrainei, să fie sprijinite și avem tronsoane de autostradă care leagă Republica Moldova și Ucraina de UE prin România”, a spus oficialul PPE despre proiectele de autostradă finanțate din bani europeni.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru: Politica de coeziune trebuie modernizată, să meargă mână în mână cu noua politică pentru competitivitate
La rândul său, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a afirmat în cadrul aceluiași eveniment că politica de coeziune trebuie modernizată, iar ea să meargă mână în mână cu noua politică pentru competitivitate.
”Când vine vorba de agendă, coeziunea și competitivitatea merg mână în mână. Să nu ne păcălim cu încercarea de a ne împărți în două părți, mai generoși sau mai frugali. Este o dezbatere falsă. Trebuie doar să realizăm că nu este un exercițiu teoretic, ci trebuie doar să ne uităm la ce a funcționat și să vedem dovezile. România este țara cu cea mai rapidă convergență la media UE. Am intrat în 2007 cu 40% și acum suntem peste 80%. Deci este o realizare extraordinară și trebuie să spunem că este și datorită beneficiilor politicii de coeziune”, a afirmat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene.
Pîslaru a mai spus că politica de coeziune trebuie să ducă, în același timp, la îndeplinire reformele propuse pentru UE prin rapoartele Draghi și Letta, care sunt adoptate ca idei pozitive de politică de toate părțile din Parlamentul European.
”Probabil trebuie să contribuim mai mult (la buget), trebuie să avem dezbaterea pe resurse proprii. Nimeni nu este fericit să contribuie mai mult, dar România este pregătită să se angajeze în dezbaterea privind resursele proprii, cu condiția ca fondurile de coeziune și pentru agricultură și politica piscicolă – politicile tradiționale ale UE – să rămână la fel. Desigur, vorbim despre o politică de coeziune modernizată, care să se îndrepte și spre obiective precum utilizarea duală, care să meargă mână în mână cu apărarea și securitatea”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
Planurile de parteneriate naționale și regionale propuse de Comisie ar funcționa pentru România și ar produce valoare
Potrivit acestuia, planurile de parteneriate naționale și regionale propuse de Comisia Europeană ca mecanism de finanțare pe coeziune ar funcționa pentru România și ar produce valoare.
”Al doilea lucru important vizează chestiunile interne. Am privilegiul de a conduce dezbaterile pe NRPP (planurile de parteneriat naționale și regionale – n.r.). Ce discutăm foarte des cu regiunile noastre – și mă bucur să văd aici mulți membri proeminenți care reprezintă politica locală și regională – este că vom avea în România capitole legate de regiuni și vom avea autonomia regiunilor și vom avea autorități de management pentru probleme și proiecte regionale. Este ceva la care lucrăm ca o asumpție și, într-adevăr, aceasta este calea pe care România vrea să meargă în planurile de parteneriat naționale și regionale. Am testat această componentă, în această privință pentru 2021–2027, și funcționează, produce valoare. De fapt, am alocat 8,7 miliarde de euro, cu o alocare totală, cu fonduri naționale, de până la 11 miliarde de euro. Am vrea să trecem peste acest nivel și cred că aceasta ar fi calea potrivită de urmat”, a afirmat Pîslaru.
Acesta a mai declarat că este important ca până în decembrie să existe un acord pe viitorul buget al UE.
”Este important ca până în decembrie să avem un acord pe buget. Am apreciat poziția Parlamentului. Trebuie să primim reflecția de la Consiliul European pe resursele proprii și să încheiem planurile naționale, planurile regionale, până la final de decembrie. Rămâne de văzut dacă vom putea împinge această dezbatere la nivelul Consiliului, nu într-o manieră antagonistică, ci într-una în care ne uităm la obiectivele comune ale Europei. Obiectivele de astăzi ale UE au nevoie de bugete mai puternice”, a spus Pîslaru.
(Citește și: Bec roșu pe Buget: România a absorbit doar un sfert din fondurile europene de coeziune, cu 18 luni înainte de finalul exercițiului – Cifrele – Siegfried Mureșan: cauzele, concentrarea pe PNRR și pe vechiul Buget UE)
***
Urmărește-ne pe Google News
