Reuniunea G20 de la Asheville, Carolina de Nord, s-au încheiat marți, după patru zile de discuții între miniștrii de finanțe și șefii băncilor centrale pe tema comerțului global. Știrea de la final a fost că China a zădărnicit eforturile grupului de a emite un comunicat comun, refuzând formulările care vizau excedentele comerciale și modelele economice dependente de exporturi.
„Țara cu cel mai mare și nesustenabil excedent de cont curent din lume, Republica Populară Chineză, a făcut opinie separată”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.
El a adăugat: „Economiile care nu se bazează pe legile pieței, care produc cantități imense de exporturi ieftine nu sunt sustenabile”.
Oficiali americani și europeni au declarat pentru Financial Times că Beijingul a obiectat la formulările menite să sprijine buna funcționare a lanțurilor globale de aprovizionare cu energie, alimente, îngrășăminte și minerale critice.
Întrebat de ce China s-a opus formulărilor convenite de grup, un oficial american de rang înalt a explicat: „Ei sunt vinovați. Dacă ne îngrijorează distorsiunile persistente, ei sunt cei mai mari vinovați. Este incredibil ca G20 să aibă un scor de 19 la 1.”
Disputa privind comunicatul final, o declarație comună oficială convenită de toți membrii G20 după o reuniune care de obicei rezumă domeniile de interes comun, preocupările economice, angajamentele sau prioritățile politice și domeniile care necesită o cooperare suplimentară, oferă o altă perspectivă asupra fracturii economice tot mai mari dintre Beijing și Occident. Excedentul comercial uluitor de 1,2 trilioane de dolari al Chinei în 2025 a crescut cu 20% față de anul precedent, deoarece exporturile sale puternic subvenționate inundă piețele occidentale, cum ar fi vehiculele electrice ieftine produse de BYD Motors.
Ceea ce sugerează această analiză este că Beijingul rămâne dispus să reechilibreze un model economic construit în jurul supracapacității sale industriale, finanțării dirijate de stat, consumului slab al gospodăriilor și fluxului constant de exporturi. Pentru SUA și Europa, îngrijorarea devine o prioritate de securitate națională, pe măsură ce bazele industriale sunt se destramă în timp ce guvernele încearcă să reconstruiască lanțurile de aprovizionare interne.
„Totul s-a redus la câteva cuvinte. După cum am văzut, chinezii încearcă să încetinească lucrurile și să schimbe metodic formulările. Nu vom face asta”, a declarat un oficial american de rang înalt pentru FT. „Trebuie să reconsidere serios acest lucru. Dacă nu se poate ajunge la un acord nici măcar asupra cuvintelor, cu siguranță nu vor putea să ducă la bun sfârșit nicio acțiune.”
China s-a opus, de asemenea, oricărei mențiuni privind „mineralele critice”, potrivit oficialilor
Anul trecut, Beijingul a introdus noi controale globale extinse pentru exportul de materiale critice după ce președintele Donald Trump a impus tarife vamale Chinei. Două materiale critice supuse restricțiilor la export, tungstenul și germaniul, printre altele, au dus la o penurie severă pe piețele globale.
Președintele Donald Trump și președintele Xi Jinping urmează să se întâlnească pe 24 septembrie la Washington. În ultimul timp s-au intensificat tensiunile din cauza sancțiunilor dure impuse de administrația SUA împotriva Iranului și a celor care vizează entități chineze. Politico scria săptămâna trecută că parlamentarii americani îl presează pe șeful Trezoreriei să extindă sancțiunile la marile bănci chineze din cauza ajutorului acordat Iranului ca să ocolească sancțiunile internaționale. Însă orice efort în acest sens ar putea veni după discuțiile directe Trump-Xi și va depinde de concluziile care vor fi trase.
Dacă Bessent ar fi vizat băncile chineze din cauza implicării lor în finanțarea acordată Teheranului, era de așteptat ca Beijingul să reducă și mai mult livrările de materiale critice către Occident, agravând criza economică.
Cititi si: Miniștrii țărilor membre G20 – iritați de decizia SUA de a invita Rusia să participe la reuniunea anuală a miniștrilor de finanțe
***
Urmărește-ne pe Google News
