sâmbătă

3 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 iulie, 2013

Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene

Comisia Europeană a criticat din nou, în termeni duri, documentația transmisă de Ministerul Fondurilor Europene pentru pregătirea sistemului prin care România urmează să absoarbă fondurile UE în ciclul financiar 2014-2020, după ce si în luna martie, oficialii europeni descriseseră ca imature și inoportune demersurile MFE.

În noua scrisoare, prezentată joi de Mediafax, șeful Unității pentru România a Directoratului General pentru Politică Regională (DG Regio) al Comisiei Europene avertizează Bucureștiul că proiectul de Acord de parteneriat pentru fondurile UE 2014-2020, transmis la începutul lunii iunie de MFE la Bruxelles, este incoerent.

Avertismentul a fost notat de către Reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenţionat mai departe pe reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.


Problemele au fost reclamate, la începutul lunii iulie, la reuniunea informală avută la Bruxelles de către reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Muncii, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Agriculturii cu membrii mai multor servicii ale Comisiei Europene, respectiv Directoratul General de Politică Regională (DG REGIO), Directoratul General pentru Ocuparea Forţei de Muncă (DG EMPL), Directoratul General de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) şi Directoratul General de Pescuit şi Afaceri Maritime (DG MARE).

Şeful adjunct al Unităţii pentru România din DG REGIO a explicat că oficialii de la Bruxelles au transmis deja observaţii la care Ministerul Fondurilor Europene a răspuns la finele lunii iunie, dar că membrii Comisiei îşi menţin dezacordul asupra mai multor aspecte incluse în răspunsul respectiv, observaţiile transmise deja în scris părţii române rămânând valabile, şi a insistat asupra necesităţii unei „reale şi eficiente colaborări” între acest minister, în calitate de instituţie coordonatoare, şi ministerele de linie.

„Ca observaţii orizontale asupra proiectului de document, responsabilii Comisiei au subliniat următoarele: lipsa unei identificări clare a nevoilor şi priorităţilor de finanţare pentru următoarea perioadă de programare; incoerenţa documentului şi lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice,, respectiv necorelarea acestora cu priorităţile; necesitatea preluării obiectivelor şi abordării strategice din documentul de poziţie al Comisiei, document agreat de autorităţile române, dar şi corelarea cu Strategia Europa 2020, cu recomandările specifice de ţară, respectiv cu Planul Naţional de Reformă”, relevă documentul.

(Citește și: ” Exclusiv / Scrisoarea Bruxellesului către București pe fondurile 2014-2020: Propunerile ”Nu întrunesc condițiile minime de calitate și credibilitate”)

Oficialii Comisiei au atenţionat, printre altele, că a constatat o inconsecvenţă între obiective şi alocarea finanţărilor, că este necesară o viziune care să provină dintr-o analiză de risc corespunzătoare.


În concluzie, oficialii CE au solicitat clarificări cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiară (7 miliarde euro pentru programele regionale fiind considerată o sumă mult prea mare), o evaluare clară a capacităţii de absorbţie, o listă cu viitoarele investiţii teritoriale integrate, comentariile din cadrul Acordului de Parteneriat fiind apreciate ca mult prea vagi, dar şi garanţii (analiza riscurilor, costurilor şi beneficiilor) că viitoarea structura de management propusă va fi una funcţională şi că expertiza din sistemul de management şi control va fi transferată noilor entităţi.

Comisia Europeană crtică draftul de Acord de parteneriat al MFE din cauza următoarelor deficiențe:

  • nu se referă la nivelul foarte mic al investiţiilor private
  • în proiect se face referire doar la accesul la internet în banda largă în gospodării lipsind partea comercială (de business)
  • lipsesc trimiterile la obiectivele agendei digitale şi justificarea unor priorităţi ca e-cultură şi e-sănătate în concordanţă cu strategiile sectoriale corespunzătoare,
  • mai are nevoie de o concentrare pe sectoarele cu potenţial de creştere în România
  • ar trebui să se pună accent pe nevoile de creşterea şi extindere a IMM-urilor, cu o analiză a obstacolelor întâmpinate de acestea, ca lipsa de finanţare
  • lipseşte conexiunea dintre Acordul de Parteneriat şi planurile naţionale pentru eficienţa energetică şi energia regenerabilă, dar şi referirile la dereglementarea preţurilor din energie şi la schemele de sprijin pentru regenerabile
  • lipsesc propunerile de investiţii în domeniul schimbărilor climatice, dar şi estimările corespunzătoare, justificarea economică şi analiza de management al riscului din care ar trebui să rezulte 2-3 priorităţi pentru finanţare
  • este necesară o justificare a alegerii priorităţilor de investiţii.

Risc de blocare a întregului program pentru mari proiecte: 7 miliarde de euro

Autoritățile române nu au transmis, încă, la Bruxelles un Master plan pentru proiectele din transporturi, iar Comisia Europeană avertizează că din această cauză riscă să se blocheze întregul program operațional pentru mari proiecte, potyrivit documentului prezentat de Mediafax.

Potrivit schemei arhitecturii de absorbție a banilor europeni 2014-2020, în următorul ciclu financiar european, România ar urma să aibă alocați circa 7 miliarde de euro pentru marile proiecte.

„Vor trebui incluse analize cu privire la siguranţa rutieră (ex: îngrijorări cu privire la numărul de decese survenite în urma accidentelor în România), precum şi la modalităţile de eliminare a deficienţelor administrative (ex.: restructurarea în domeniul căilor ferate)”, indică documentul citat.

Alte lipsuri ale documentației MFE:

  • este necesară identificarea grupurilor ţintă spre care urmează să fie direcţionate investiţiile din domeniul ocupării forţei de muncă
  • lipsesc măsuri clare, diferenţiate pentru fiecare grup în parte
  • sunt necesare mecanisme de tranziţie între inactivitate şi locuri de muncă sau pregătire,
  • trebuie identificate sectoarele de competitivitate în care există nepotriviri în ceea ce priveşte calificarea/pregătirea
  • este nevoie de clarificarea măsurilor legate de mobilitatea muncii în zona rurală,
  • se impune identificarea grupurilor ţintă spre care urmează să fie direcţionate investiţiile şi pentru incluziunea socială
  • este necesară o mai mare claritate privind proiectele de infrastructură la scară mică în zonele rurale,
  • se impune o abordare integrată care să vizeze legăturile dintre grupurile vulnerabile,
  • este nevoie de infrastructură şi piaţa muncii,
  • nu au fost dezvoltate suficient şi relevant provocările şi priorităţile pentru învăţământ vocaţional, învăţământ superior şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, alegerea priorităţilor nefiind suficient de argumentată
  • lipsesc trimiterile la identificarea nevoilor şi a priorităţilor pentru infrastructura de educaţie, care să ia în considerare tendinţele demografice şi economice şi sustenabilitatea financiară.

Cadastrul românesc – cu finanțarea europeană în aer

În ceea ce priveşte cadastrul, oficialii CE au solicitat o justificare şi argumente privind intervenţia publică, respectiv necesitatea unei prezentări holistice cu accent pe prioritizare, criteriile de selecţie pentru comune, evaluarea nevoii de finanţare şi eventualele conexiuni cu dezvoltarea economică, precum creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene).

DG EMPL a precizat insistent că nu va fi de acord cu finanţarea proiectului de cadastru din Fondul Social European (FSE), deşi înţelege importanţa acestuia pentru România.

Comisia a propus o reuniune tehnică având ca temă cadastrul, în care să fie abordate subiecte privind justificarea finanţării din fonduri publice, beneficiile viitoare (o mai bună absorbţie a fondurilor europene) şi obiectivele propuse a fi atinse.

Oficialii CE au mai atenţionat că transferurile între fonduri (Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Dezvoltare Regională) nu mai sunt permise în noul regulament, sumele alocate fiind fixe şi a precizat că, în curând, Comisia va transmite părţii române o scrisoare cu sumele care îi revin pe fiecare fond în parte.

Explicația MFE: Proiectul pe care l-am transmis la comisie are la bază documentația ministerelor de linie

Ministerul Fondurilor Europene a subliniat, joi, în replică la noile informații, că draftul de Acord de parteneriat pe care MFE l-a transmis la Bruxelles în 6 iunie are la bază analizezle socio-economice elaborate de ministerele de linie.

”Documentul a fost realizat pe baza analizelor socio-economice elaborate la nivelul ministerelor de linie și a primelor concluzii legate de prioritățile strategice sectoriale”, precizează MFE, într-un comunicat de presă.

De asemenea, ministerul subliniază că în 6 iunie, draftul de Acord de parteneriat nu putea să prezinte o viziune strategică integrată, deoarece toate strategiile sectoriale 2014-2020 sunt încă în curs de elaborare.

Pe de altă parte, MFE argumentează că proiectul de Acord transmis la Bruxelles este un document intermediar, aflat în proces de negociere.

”Având în vedere faptul că regulamentele pentru perioada 2014-2020 sunt încă în plin proces de negociere, existând încă unele aspecte asupra cărora nu au fost luate încă decizii finale la nivel european (condiționalitățile ex-ante, alocări financiare la nivel de fond / alte inițiative comunitare), documentul consultativ transmis Comisiei Europene, nu putea fi unul aproape definitivat”, se justifică MFE.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Se vede ca sint toti din domeniu niste mega experti . Diplome multe , cunostinte putine .
    Absolut sigur ca regionalizarea va rezolva definitiv problema atragerii banilor UE . Garantat Dragnea . 😆

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Se vede ca sint toti din domeniu niste mega experti . Diplome multe , cunostinte putine .
    Absolut sigur ca regionalizarea va rezolva definitiv problema atragerii banilor UE . Garantat Dragnea . 😆

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: