Structura portofoliului de credite bancare s-a schimbat semnificativ de la pandemie încoace: soldul creditului accesat de populație a scăzut cu circa 6%, soldului creditului guvernamental a crescut de 2,5 ori, iar soldul creditului corporate a crescut cu circa 76% (ca urmare a exploziei finanțărilor în euro).
În consecință, populația – lider detașat în topul celor mai creditate sectoare în 2019 – a trecut pe ultima poziție în 2025, făcând schimb cu statul – a cărui nevoie de finanțare a crescut atât de mult încât creditul guvernamental a ajuns să reprezinte 37% din totalul creditului bancar – față de doar 23% în 2019.
La nivelul lunii februarie 2025, soldului creditului guvernamental se ridica la 246,9 mld. lei, în creștere cu 144% față de nivelul din februarie 2019, potrivit calculelor CursDeGuvernare.ro pe baza datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR).
Ponderea creditului guvernamental se ridica astfel la 37% din totalul împrumuturilor acordate de bănci.
Tot la nivelul lunii februarie, stocul creditului acordat populației se ridica la 190,9 mld lei (173,9 mld. lei și echivalentul a 16,9 mld. lei în valută), în scădere cu 6,1% față de nivelul din februarie 2019.
Stocul creditului acordat companiilor se ridica la 229,3 mld. lei (119,5 mld. lei și echivalentul a 109,6 mld. lei în valută), în creștere cu 76,5% față de februarie 2019.
Creștere de 14pp a ponderii creditului bancar, din cauza deficitelor bugetare record din ultimii ani
Datele oficiale indică așadar o scădere semnificativă a ponderii deținute de creditul accesat de populație: aceasta a scăzut de la 46,8% în februarie 2019 la doar 28,6% în februarie 2025.
Ponderea creditului corporate a crescut la rândul său, de la puțin sub 30% la 34,4%.
Cea mai semnificativă creștere, de aproape 14 puncte procentuale, s-a înregistrat în cazul creditului guvernamental, a cărui pondere a ajuns la 37% din totalul creditului bancar.
Statul vrea să împrumute 147 mld. lei de pe piața internă în 2025
Evoluția este o consecință a exploziei deficitului bugetar a dus la creșterea accelerată a nevoilor de finanțare ale statului.
În 2019, pentru a acoperi deficitul (de 4,7% din PIB) și a rostogoli datoriile ajunse la scadență, statul a împrumutat circa 83 de miliarde de lei, din care 59,1 mld. lei de pe piața internă, în principal de la bănci și fonduri de pensii.
În 2025, deficitul bugetar prognozat este de 7% din PIB, iar necesarul de finanțare este estimat la 232 mld. lei, din care 147 mld. ar urma să fie împrumutați pe piața internă.
Băncile din România, cea mai mare expunere pe stat din UE
În ultimii ani, interconexiunea băncilor din România cu sectorul guvernamental s-a accentuat, fiind cea mai ridicată în comparație cu țările UE din perspectiva raportului între valoarea expunerilor suverane și fondurile proprii de nivel 1 (366 la sută, față de 206 la sută în UE, iunie 2024, Grafic 3.13), potrivit celui mai recent raport BNR asupra stabilității financiare (decembrie 2024).
Expunerile directe ale băncilor asupra statului (25% din active, septembrie 2024) sunt constituite din creanțe sub formă de titluri de stat și credite acordate administrației centrale și locale. Expunerile indirecte, respectiv partea garantată de stat a creditelor către sectorul real, ating 5,3% din active (septembrie 2024), cuprinzând garanțiile aferente creditelor companiilor nefinanciare (3,8% din active, de ex.: IMM Invest, IMM Invest Plus etc.) și creditelor Prima Casă/Noua Casă (1,5% din active).
Titlurile de stat cumulau, la nivelul lunii septembrie 2024, 21,9% din totalul activelor bancare.
”Explicația rezidă, în special, în atractivitatea titlurilor de stat ale administrației centrale și locale pentru bănci din perspectiva profitabilității și a cerințelor prudențiale (…) Deținerile de titluri de stat contribuie la îmbunătățirea indicatorilor de solvabilitate (prin ponderile reduse de risc) și la asigurarea unor rezerve de lichiditate.”
Acestea expun însă sectorul bancar la riscul de concentrare și riscul de rată a dobânzii, în eventualitatea unor evoluții nefavorabile, avertizau specialiștii BNR.
(Citește și: ”Populația care a împrumutat statul a încasat dobânzi de 2 mld. lei în 2024 la Fidelis și Tezaur. Cum merge businessul ”poporul creditor – statul dator””)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
,,Schimbări drastice în structura portofoliului de credite: Statul a devenit primul client al băncilor comerciale, surclasând populația și companii ” – aceasta schimbare este si buna si rea … este buna pentru ca dobanda pe credite nu reprezinta un export de capital – daca profitul bancilor ramane in Romania, este si rau pentru ca bancile imprumutand statul fac o investitie fara risc si cu profit sigur dar nu mai finanteaza economia si mai ales sectorul productiei… nu mai avem datorie externa in crestere, nu mai trebuie in viitor sa tinem de cursul de schimb – dar putem devaloriza leul – iar datoria statului sa fie mai mica… Este un inceput de analiza cu dus si intors … cine stie ca gandeste guvernatorul ales pe viata la BNR !