Numărul insolvențelor din România a înregistrat o scădere de 2% în primele opt luni din 2025, însă presiunea asupra antreprenorilor continuă să fie ridicată, avertizează specialiștii CITR, indicând avansul semnificativ al cererilor de concordat preventiv – de 30% -, procedură cu eficiență limitată din cauza momentului tardiv în care este accesată.
În intervalul ianuarie – august au fost înregistrate 4.561 de insolvențe, comparativ cu 4.657 în aceeași perioadă din 2024, potrivit unei analize CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România. Numărul companiilor de impact în insolvență – cele cu active de peste un milion de euro – s-a redus de la 95 la 78. În același timp, cererile de concordat preventiv au crescut de la 145 la 189.
Totodată, 189 de companii au depus cereri de concordat preventiv, cu 30% mai multe față de anul trecut. Totuși, eficiența mecanismului este limitată de momentul tardiv la care este accesat, mai puțin de jumătate dintre cereri fiind omologate.
„Chiar dacă cifrele totale dau impresia unei temperări, presiunea nu dispare, ci se redistribuie pe alte domenii. Concordatul preventiv este soluția atunci când companiile îl accesează la timp, dar prea mulți antreprenori amână decizia. Restructurarea nu este un eșec, ci o oportunitate de recalibrare, iar timpul este factorul decisiv”, subliniază Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Sectoare sub presiune: Transporturile și depozitarea, creștere de 20% pe fondul scumpirii combustibililor/ Insolvențele din industrie stagnează, cele din HoReCa scad
Analiza CITR arată că vulnerabilitățile economice se repoziționează. Transporturile și depozitarea au înregistrat 571 de insolvențe, cu 20% mai multe decât anul trecut, evoluție influențată de scumpirea combustibililor și presiunea pe marje.
Serviciile administrative și suport au ajuns la 201 cazuri, în creștere cu 17,5%, domeniu expus prin dependența de contracte mari și marje reduse.
Industria extractivă a avansat cu 60%, pe fondul volatilității materiilor prime, iar sănătatea și asistența socială au înregistrat o creștere de 33%, confirmând că nici sectoarele percepute ca stabile nu sunt ferite de presiuni.
În paralel, domeniile tradițional expuse la insolvențe rămân afectate, dar cu o dinamică descrescătoare. Comerțul a înregistrat 1.131 de insolvențe, în scădere cu peste 8%, construcțiile au raportat 947 de cazuri, cu 2,87% mai puține, iar industria prelucrătoare a stagnat la 556 de cazuri. În HoReCa, numărul insolvențelor a scăzut cu 9,24%, la 324.
Concordatul preventiv este o procedură legală prin care o companie aflată în dificultate financiară își poate reorganiza activitatea și datoriile pentru a evita falimentul. Debitorul solicită instanței deschiderea procedurii, ceea ce suspendă executările silite ale creditorilor și oferă timp pentru negocieri. Firma propune un plan de reorganizare care poate include eșalonarea plăților, reducerea creanțelor sau alte măsuri de salvare. Planul trebuie aprobat de creditori și validat de instanță. Dacă este respectat, compania continuă activitatea, iar creditorii primesc ceea ce s-a convenit.
Distribuția regională
Cele mai multe insolvențe continuă să fie concentrate în marile centre economice.
București-Ilfov a raportat 1.067 de insolvențe, urmat de Bihor cu 412, Cluj cu 310 și Timiș cu 239, aceste patru județe cumulând aproape jumătate din totalul național.
Dinamic, însă, ies în evidență creșterile accentuate din județe precum Mehedinți (+88,9%), Sălaj (+87,1%), Ialomița (+48,3%), ceea ce arată că presiunile se extind către zone cu baze economice fragile.
Premieră în România: Primul acord de restructurare confirmat de instanță
”Un pas decisiv pentru consolidarea culturii de prevenție a fost realizat în prima jumătate a anului, când CITR a obținut confirmarea de către instanță a primului acord de restructurare”, transmite compania.
Planul, validat juridic și economic, privește o companie românească de impact, cu active de peste 50 de milioane de euro și zeci de locuri de muncă salvate. Restructurarea unei creanțe de aproximativ 15 milioane de euro se va realiza pe o perioadă de șase ani, oferind companiei premisele pentru continuarea activității.
„Acest acord este dovada că România a intrat într-o nouă etapă în materie de ajustare financiară. Nu mai vorbim doar despre reacții în fața dificultăților, ci despre capacitatea companiilor mari de a-și anticipa nevoile și de a construi din timp soluții clare, transparente, validate juridic. Este un moment care arată că restructurarea poate fi un act de viziune strategică, nu doar o măsură de corecție”, afirmă Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Context internațional și perspective pentru finalul anului
La nivel global, insolvențele se află pe un trend ascendent. Germania, Franța și Marea Britanie raportează volume peste nivelurile pre-pandemie, pe fondul costurilor energetice și al condițiilor de finanțare tot mai restrictive. România se aliniază acestui trend, chiar dacă cifrele la 9 luni indică o aparentă stabilizare. Pentru ultimele luni ale anului, CITR estimează un risc de reaccelerare a insolvențelor, dacă persistă costurile ridicate ale finanțării, cererea externă scăzută și presiunea pe marjele companiilor.
„CITR recomandă companiilor să acționeze din timp prin protejarea cash-flow-ului, optimizarea costurilor și digitalizarea proceselor, renegocierea termenelor cu creditorii și accesarea timpurie a mecanismelor de restructurare disponibile. Pe de altă parte, pentru investitori, perioada actuală creează oportunități în piața de dificultate, unde există companii cu modele de business viabile, dar cu bilanțuri afectate de investițiile din ultimii ani sau de contextul macroeconomic”,a concluzionat Paul Dieter Cărlănaru, CEO CITR.
(Citește și: ”Ministerul Justiției anunță modificări la Legea insolvenței – incluse în pachetul 2 de reforme. Principalele măsuri”)
***
Urmărește-ne pe Google News
