Cheltuielile de apărare ale României ca procent din PIB ar urma să înregistreze o majorare substanțială în următorii trei ani, cu o potențială creștere mai mult decât dublă față de anul de referință 2024, când am cheltuit 2,25% pe apărare, dacă țara noastră decide să se abată ușor de la traiectoria de consolidare fiscală, potrivit unei analize realizate de economiștii BCR Cercetare.
Aceștia analizează două scenarii de creștere a cheltuielilor cu apărarea ale României, în contextul angajamentului european de preluare a responsabilității pentru securitatea continentului. Potrivit analizei, cu cât o țară se situează geografic mai aproape de Rusia, cu atât cheltuie mai mult pe apărare.
Deficitul bugetar ar putea să fie peste țintă în 2028, cu impact neutru dacă facem reformele angajate
Primul scenariu vizează o creștere a cheltuielilor de apărare la 3,75% din PIB în 2028, de la 2,25% în 2024, cu o finanțare a cheltuielilor suplimentare în proporție de jumătate prin majorarea veniturilor bugetare sau tăierea altor cheltuieli publice. Al doilea scenariu vorbește despre un deficit bugetar de 5,5% în 2028, superior țintei de 5,0% din planul bugetar structural pe care l-a convenit Guvernul României cu autoritățile europene și agențiile de rating.
În ambele scenarii, România ar reuși să evite efecte negative din ieșirea din traiectoria cheltuielilor publice angajată în cadrul procedurii de deficit excesiv, impactul în ceea ce privește piețele și finanțarea deficitului rămânând neutru, cu condiția continuării implementării reformelor structurale agreate deja cu Comisia Europeană – atât prin PNRR cât și prin planul structural pe termen mediu de consolidare fiscală (2025-2031 – și a menținerii unor condiții favorabile în piețele financiare interne și internaționale.
O treime din cheltuielile de apărare se duce pe plata personalului militar
O parte din majorarea cheltuielilor de apărare ale României va fi sprijinită de noul instrument UE pentru achiziții comune de apărare convenit de liderii europeni. Instrumentul are un mecanism de acordare de împrumuturi în valoare totală de până la 150 de miliarde de euro.
Totodată, prin declanșarea clauzei derogatorii naționale (din Pactul pentru Stabilitate și Creștere), împrumuturi suplimentare în cuantum anual de 1,5% din PIB-ul României vor putea fi folosite pentru înarmare, fără a fi incluse în calculul deficitului bugetar.
Analiza BCR scoate în evidență că cheltuielile cu apărarea ale României au ajuns în 2024 la 40,1 miliarde de lei (2,25% din PIB), de la 25,6 miliarde de lei (1,6% din PIB) în 2023, din care 35% sunt doar cheltuieli cu salarii și per total plata personalului militar.
România va începe să prioritizeze achizițiile de echipamente
Totodată, doar 30% din aceste cheltuieli s-au dus pe echipamente, în timp ce aproape 20% reprezintă cheltuieli cu infrastructura militară, aici fiind vorba despre dezvoltarea bazei aeriene Mihail Kogâlniceanu, care ar urma să devină cea mai mare bază NATO din Europa. În rândul țărilor NATO, Polonia se situează pe primul loc la cheltuieli raportate la dimensiunea economiei, cu un procent de 4,12% din PIB în 2024.
„România se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii militare, dar cheltuielile cu echipamente sunt în urma altor țări. Majorarea cheltuielilor militare ale României la peste 3% din PIB ar putea duce la o prioritizare inițială a achizițiilor de echipamente – similar Poloniei -, urmând ulterior o tranziție către operațiuni, mentenanță și cercetare și dezvoltare”, arată Eugen Sinca, analist BCR.
Acesta punctează faptul că modernizarea echipamentelor militare ale Armatei Române pare să fie o prioritate mai mare ca majorarea efectivelor forțelor armate. România are în prezent a 11-a armată din NATO după numărul soldaților activi.
Dinamică slabă a formării brute de capital fix în sectorul de apărare
BCR mai arată că, în ciuda creșterii investițiilor la nivelul întregii economii, formarea brută de capital fix în sectorul apărării a înregistrat o dinamică lentă în ultimii 4 ani, cuprinsă între 0,3-0,4% din PIB, în timp ce la nivelul economiei formarea brută de capital fix a crescut cu ritmuri cuprinse între 3,7 și 5,1% din PIB.
Potrivit BCR, sectoarele locale care ar putea beneficia cel mai puternic de creșterea cheltuielilor de apărare la nivelul UE sunt cel de producție de metale (de bază și fabricate) și cel de producție de echipamente de transport.
(Citește și: ”Modificare de concept: „Reasigurare”, nu „menținere a păcii” – Ce angajamente este dispusă să își asume coaliția europeană pentru Ucraina”)
***
Urmărește-ne pe Google News
