Piețele bursiere din SUA au înregistrat scăderi puternice ieri, cuprinse între -2% pentru indicele dow jones și -4% pentru indicele Nasdaq Composite, al acțiunilor din domeniul tehnologiei, care bifează un minus de aproximativ 12%, în termeni tehnici aflându-se în teritoriul corecției, în doar 12 zile. Acțiunile Tesla s-au prăbușit cu 15% luni.
În același timp, S&P 500, indicele de referință de pe Wall Street, afișează un minus de aproape 9% în ultimele 12 zile, care a distrus performanța din ultimele 6 luni, în timp ce indicele băncilor regionale are un minus de 16%. Declinul piețelor bursiere americane s-a accelerat în ședința bursieră de luni după ce președintele american Donald Trump a menționat într-un interviu pentru Fox News posibilitatea unui declin economic pentru o perioadă scurtă de timp.
„Există o perioadă de tranziție, deoarece ceea ce facem este foarte mare. Este nevoie de puțin timp, dar cred că ar trebui să fie minunat pentru noi. (…) Ceea ce trebuie să fac este să construiesc o țară puternică. Nu te poți uita cu adevărat la piața bursieră”, a declarat, duminică, Donald Trump, întrebat despre riscul ca economia SUA să intre în recesiune anul acesta.
Marți, în pre-market, cotațiile futures ale indicilor americani se tranzacționau pe un platou de stabilitate, cu un plus de 0,4% pentru indicele de referință S&P 500. Un risc pentru piață, pentru ședința de marți, a fost semnalat de Delta Airlines, companie care și-a revizuit luni seară așteptările de venituri din cauza încetinirii rapide a călătoriilor interne cu avionul.
Secretarul Trezoreriei SUA: „Am putea să vedem un declin economic? Sigur că da”
Mai toți analiștii și-au redus deja atât estimările de creștere economică pentru SUA cât și țintele pentru indicii bursieri, cu riscurile de recesiune percepute a fi în creștere rapidă pe fondul semnalelor venite de la administrația americană. Vineri, ministrul finanțelor din SUA, Scott Bessent (foto), a detaliat la CNBC ce țintă au politicile administrației, el afirmând că economia trebuie să treacă printr-o perioadă de detoxifiere pentru a trece peste dependența de cheltuielile guvernamentale excesive.
„10% din americani au o pondere de 40-50% din consumul total. Este un echilibru instabil. 50% din populație, cei din zona inferioară din perspectiva veniturilor, au fost loviți puternic (de inflația din ultimii ani), încercăm să rezolvăm asta, să reducem dobânzile. Am putea să vedem această economie rostogolindu-se puțin (să intre pe declin – n.r.)? Sigur că da. Dar vom avea o ajustare naturală pe măsură ce ne îndepărtăm de cheltuielile publice și majorăm cheltuielile private, pentru că piața și economia pur și simplu au devenit dependente de acest consum guvernamental excesiv și va exista o perioadă de dezintoxicare”, a spus vineri Bessent la CNBC.
Analiștii anticipează inclusiv un impact pe piața muncii din cauza continuării concedierilor guvernamentale (circa 63.000 în februarie) și scăderii imigrației, în contextul în care imigranții erau responsabili în medie pentru circa 75.000 de noi locuri de muncă în fiecare lună.
Politicile anti-creștere ale administrației Trump urmăresc scăderea cererii, a inflației și rebalansarea economiei. Până în 2025, Fed și administrația Biden au urmărit o „aterizare lină”, adică reducerea inflației fără recesiune
Declinul piețelor bursiere din ultimele săptămâni a survenit în contextul în care administrația americană aplică în debutul de mandat al lui Donald Trump politici anti-creștere economică: reducerea deficitului bugetar (stimulul fiscal devine negativ) de la 6,9% în 2024 la 3% din PIB în 2026, tarife vamale care vor lovi inclusiv economia americană și semnalarea de indiferență piețelor bursiere, al căror declin afectează încrederea de consum și consumul per total.
Politicile administrației vizează obținerea unui dolar mai slab pentru a sprijini exportatorii și a ieftini produsele americane de export, evitând totodată o diluare a diferitelor tarife vamale ce vor fi aplicate, petrol mai ieftin pentru a reduce costul energiei și inflația și dobânzi mai mici care să ajute cu refinanțările record din acest an ale creditelor din perioada pandemiei luate la dobânzi aproape de zero. Ulterior, conform planului administrației, Fed-ul va putea reduce dobânzile și se vor aplica politici de creștere a ofertei de bunuri și servicii din economie, cu accent mai slab pe stimularea cererii.
Aceste politici sunt puternic în contrast cu așteptările economiștilor și cele din piețe de dinainte de preluarea mandatului de președinte de către Donald Trump, în condițiile în care investitorii anticipau dobânzi și dolar mai mari și o piață bursieră euforică. Scăderea burselor și a dolarului sunt de altfel explicate de faptul că în prezent, modelul nowcast GDPNow al Atlanta Fed, care modelează în timp real evoluția PIB din SUA, estimează o contracție de -2,8% a PIB în primul trimestru al acestui an.
Un alt semnal negativ, potrivit economiștilor consultați de Bloomberg, este faptul că incertitudinea pe zona politicilor tarifare forțează companiile să își reducă investițiile și implicit și angajările. Mai mult, situația economică este amplificată negativ de răspunsul partenerilor comerciali ai SUA la tarifele vamale: cel mai recent, provincia canadiană Ontario a impus un tarif de 25% pentru exporturile de energie electrică către statele americane Minnesota, Michigan și New York, ca răspuns la tarifele impuse de președintele Donald Trump exporturilor canadiene.
Piețele forțează mâna Fed. Declinul actual s-ar putea apropia de final – Comparația dinamicii piețelor în administrația Trump 1.0 vs. Trump 2.0
De menționat că Bessent are o întâlnire săptămânală cu Jerome Powell, președintele Fed, banca centrală americană, care în mod normal intervine în astfel de situații de creștere a volatilității, dacă nu neapărat cu instrumente de politică monetară (scăderi de dobânzi sau bani pompați în piețe), măcar verbal, pentru a transmite că situația este sub control sau nu atât de negativă.
Powell a ieșit de altfel public vineri și a transmis un mesaj de prudență conform căruia banca centrală așteaptă să vadă cum evoluează politicile economice ale președintelui Trump înainte de a lua noi măsuri în materie de dobânzi, având în vedere că tarifele prezintă risc inflaționist, iar restul politicilor au impact deflaționist din moment ce urmăresc scăderea cererii.
Declinul piețelor pare totuși să se apropie de final, cel puțin pe termen scurt, în condițiile în care indicii bursieri sunt „supravânduți” (oversold – eng.) din perspectiva analizei tehnice, ei putând avea o revenire scurtă în următoarea perioadă. Această revenire ar putea fi prelungită de o eventuală intervenție a Fed, care este în astfel de momente „testată” de piețele financiare, care la rândul lor au tendința de a accentua un declin pentru a forța mâna bancherilor centrali.
Planul administrației de rebalansare a economiei are nevoie de o contragreutate pe zona de politică monetară. Economist: Este greu să faci investiții sau angajări când taxele vamale se schimbă în fiecare zi
Un plan de rebalansare a economiei precum cel în implementare de către administrația Trump are nevoie de o contragreutate pe partea de politică monetară pentru a nu produce pagube organice și mai mari sau efecte colaterale pe alte piețe critice, cu riscuri la adresa stabilității financiare. Până luni, declinul piețelor a fost foarte ordonat, în condițiile în care investitorii au fost hedge-uiți pentru el, având în vedere planul administrației Trump și semnalele sale.
Declinul piețelor arată totuși că există o anumită lipsă de încredere a investitorilor în administrație și în potențialul acestui plan, el fiind unul perturbator pentru mersul de până acum al economiei americane.
Creșterea aversiunii la risc pe piețe prezintă în sine un risc de recesiune în creștere pentru economia americană din moment ce acestea, la nivel general, nu doar reflectă mersul economiei SUA, ci reprezintă un factor cheie cu input major asupra dinamicii efective a economiei prin efectul de avuție care crește consumul.
Stephanie Roth, economist-șef la Wolfe Research, anticipează însă că Fed-ul va rămâne pe loc cu dobânzile din cauza potențialului inflaționist al tarifelor vamale.
„Este greu să faci investiții când incertitudinea este atât de mare, când nu știi ce taxe (vamale) o să plătești, mai ales când ele se schimbă în fiecare zi. (…) Încetinirea economiei va aduce dobânzile mai jos, dar din nou avem un potențial inflaționist. Rămâne de văzut care apare prima, încetinirea economiei sau inflația. Pare că încetinirea economică”, a afirmat Stephanie Roth la Bloomberg.
Președintele Trump urmează să se întâlnească marți cu cei mai importanți directori de companii din SUA, în condițiile în care mediul de afaceri american se confruntă cu incertitudinile legate de tarifele vamale și cu această scădere a pieței bursiere.
Bursele europene merg mult mai bine, beneficiind de repatrieri de capitaluri. Schimbare de sentiment în rândul investitorilor, cu o perspectivă negativă pe SUA și pozitivă pe Europa: Planul lui Merz de-a crește cheltuielile Germaniei înclină balanța
Comparativ, piețele bursiere din Europa beneficiază în ultimele săptămâni de reorientarea politicilor fiscale și militare în Europa, care au produs valuri în piețele financiare internaționale, fluxurile de bani revenind pe bătrânul continent după ani de supraperformanță din partea piețelor americane.
Moneda unică europeană a înregistrat o mișcare dramatică în ultimele zile, cu cea mai mare și rapidă apreciere în raport cu dolarul din august 2015, în timp ce indicele bursier de referință din Germania, DAX 40, are o performanță de aproape +14% de la debutul anului curent, în timp ce piețele americane au declinuri.
Mai toate piețele bursiere europene înregistrează o supraperformanță majoră comparativ cu piețele americane, ceea ce arată cât de mari sunt intrările internaționale de capital în Europa din ultimele săptămâni. Evoluția semnalează cerere majoră de euro pe piețe și repatrieri de capitaluri din SUA.
(Citește și: ”Crește riscul de recesiune în SUA – Ministrul american al finanțelor vrea o perioadă de „dezintoxicare pentru economie”)
***
Urmărește-ne pe Google News
