Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026

Produsul Intern Brut (PIB) al României a înregistrat o scădere de 1,7% pe serie brută față de T1 2025, semnificativ sub consensul Bloomberg de -0,2% și sub prognoza Erste de -0,7%, notează analiștii băncii austriece.

În termeni trimestriali, economia s-a contractat cu 0,2% față de T4 2025, potrivit datelor semnal publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

„În ciuda unor revizuiri ale seriei trimestriale, T1 2026 marchează al treilea trimestru consecutiv de contracție. Efectul negativ de report din T4 2025 a devenit mai pronunțat, fiind revizuit la -2,0% trimestru la trimestru, față de -1,8% anterior”, notează economiștii Erste, într-o notă transmisă investitorilor.

Structura detaliată a creșterii PIB va fi publicată pe 5 iunie și ar trebui să ofere mai multe informații despre factorii care au stat la baza acestei performanțe mai slabe decât era anticipat și să ajute la identificarea sectoarelor responsabile pentru acest rezultat dezamăgitor.

„Ne așteptăm ca analiza pe partea cererii să evidențieze un consum al gospodăriilor slab, afectat de măsurile fiscale, exporturi nete în mare parte neutre și, cel mai probabil, o performanță slabă a investițiilor fixe, având în vedere că bugetul de stat pentru 2026 a fost aprobat abia la sfârșitul lunii martie, ceea ce probabil a afectat investițiile publice”, notează economiștii citați.

Erste revizuiește prognoza la -0,3% din PIB pentru anul 2026

Pe baza datelor publicate astăzi, Erste a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la -0,3%, de la +0,3% anterior.

„Este probabil ca consumul gospodăriilor să rămână modest în prima jumătate a anului, pe fondul condițiilor financiare încă restrictive și al presiunilor persistente asupra veniturilor reale. În schimb, ne așteptăm ca activitatea investițională să accelereze, susținută de fondurile europene semnificative disponibile pentru România în 2026. Guvernul pare angajat să maximizeze absorbția acestor resurse, ceea ce ar trebui să ofere un impuls important formării de capital și să compenseze parțial slăbiciunea cererii private”, notează ei.

Totuși, având în vedere contextul politic actual, există riscuri semnificative de scădere pentru investițiile publice și, implicit, pentru creșterea PIB din acest an.

„Exporturile nete vor rămâne probabil în mare parte neutre pentru creșterea economică generală. Acestea ar putea avea o contribuție modest pozitivă, mai ales dacă cererea externă se stabilizează. Totuși, conflictul din Orientul Mijlociu limitează, în general, posibilitatea unor surprize pozitive din această direcție”, mai punctează ei.

Ajustări ale seriei istorice

Pe serie ajustată sezonier, PIB-ul s-a redus cu 1,5% față de același trimestru din anul 2025, respectiv cu 0,2% față de T4 2025. INS anunță totodată o serie de revizuiri la seria istorică de date ajustate sezonier. Astfel:

– rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 99,5% la 99,8% ;

– rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,0% la 100,7% ;

– rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025, au fost revizuite de la 99,9% la 100,0%;

– rezultatele trimestrului IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, au fost revizuite de la 98,2% la 98,0%;

Prognoze

Principalele instituții au redus semnificativ estimările de creștere economică pentru România în 2026, semnalând o încetinire mai accentuată decât anticipau anterior.

Guvernul, prin Comisia Națională de Strategie și Prognoză, mizează pe un avans al PIB de 1,2%, în timp ce FMI este mai pesimist și vede o creștere de doar 0,7%, după ce și-a înjumătățit prognoza în aprilie.

Banca Mondială estimează un ritm de 1,3%, invocând impactul consolidării fiscale și al consumului slab.

Comisia Europeană anticipează o creștere de 1,1%, arătând că investițiile finanțate din fonduri europene vor rămâne principalul motor al economiei, în timp ce cererea internă va fi afectată de măsurile fiscale.

Și OECD are o prognoză apropiată, de 1%, estimând că economia va rămâne sub potențial pe termen scurt.

(Citește și: ”Economiștii, pesimiști în așteptarea datelor economice ale INS: Contracție PIB în T1 și inflație în creștere”)

***