Curba dobânzilor la obligațiunile de stat în lei ale României a scăzut în ansamblu cu între 40 și 60 puncte de bază (0,4-0,6%) în ultimele săptămâni și luni, cu o scădere și mai mare în cazul dobânzilor la care Guvernul se împrumută pe termen scurt.
Această scădere s-a tradus într-o cheltuială bugetară cu dobânzile mai mică cu 1 miliard de lei.
Economia de 1 miliard lei s-a dus la rectificarea bugetară aprobată vineri de guvern la alte categorii de cheltuieli bugetare.
În plus, datele pozitive privind execuția bugetară la 10 luni, prezentate săptămâna trecută de ministrul Finanțelor, au dus la o scădere și mai importantă a dobânzilor pe termen scurt. Curba dobânzilor suverane nu mai este acum la fel de plată ca în lunile anterioare, ceea ce arată o reducere a incertitudinii pe termen scurt și a primei de risc suveran. Astfel:
- pe maturitatea de 6 luni, dobânzile sunt cu 25 puncte de bază (0,25%) sub unde erau acum 1 lună,
- pe maturitatea 12 luni (1 an), dobânzile sunt 13 puncte de bază (0,13%) sub unde erau acum 1 lună,
- pe maturitatea 2 ani (cea mai relevantă de pe curbă, pe lângă cea pe 10 ani), dobânzile sunt cu 25 puncte de bază (0,25%) sub unde erau acum 1 lună,
- pe maturitatea 3 ani, scăderea este de 28 de puncte de bază (0,28%) față de acum 1 lună.
Scăderea dobânzilor pe termen scurt e un semnal pozitiv de la investitori: scade incertitudinea. Premierul Bolojan a dat și el un semnal de încredere către companii
Scăderea nivelului dobânzilor la care ne împrumutăm pe termen scurt reprezintă un semnal bun pentru perspectiva apropiată a României. Acesta nu este doar un semn că prima de risc suverană scade, ci și că incertitudinea pe termen scurt percepută de investitori se reduce, iar perspectiva României e mai clară.
Practic, execuția bugetară la 10 luni a clarificat traiectoria fiscală, în condițiile în care plusul de la TVA a fost semnificativ (13,6 mld. lei încasări din TVA în octombrie, valoare record), iar anualizând se adaugă doar din TVA și baza mărită de prețuri peste 20 de miliarde de lei la încasările bugetare.
În plus, Guvernul a clarificat taxele mai mari aplicabile de la 1 ianuarie 2026 (adoptate deja, ultimul pachet urmând să treacă de CCR în decembrie), iar oficialii guvernamentali au transmis că vor încerca să facă un control mai bun pe cheltuieli și să facă eforturi pentru a respecta traiectoria fiscală, astfel încât să nu fie nevoie de măsuri fiscale suplimentare pentru echilibrarea finanțelor publice.
Dobânzile la obligațiunile pe 10 ani au scăzut sub 7% – Ne-a depășit Ungaria, care a devenit țara din UE cu cele mai mari dobânzi suverane
Analiștii BCR arătau la rândul lor, în final de noiembrie, că randamentele titlurilor de stat românești în monedă locală pe 10 ani au scăzut cu aproximativ 40 de puncte de bază de la începutul anului.
Aceștia fac o trecere în revistă și a evoluțiilor din Polonia și Ungaria.
Despre titlurile de stat pe 10 ani din Polonia, analiștii arată că acestea au scăzut cu 64 de puncte de bază de la începutul anului. Comparativ, obligațiunile de stat pe termen lung din Ungaria au înregistrat o creștere de 51 de puncte de bază de la începutul anului, depășind titlurile României și devenind cele mai ridicate din UE.
(Citește și: ”Încrederea în economia României își revine – Noiembrie, prima lună de creștere după 7 luni de pesimism. Economist: ”Consumatorii încă resimt majorările de taxe din vară””)
(Citește și: ”Execuția optimistă: Încasări lunare record la TVA în octombrie – Deficitul la 10 luni a fost de 5,7%, cu 0,5 pp sub nivelul din 2024 – economii la cheltuieli de personal și bunuri și servicii”)
***
Urmărește-ne pe Google News
