Cele 16 proiecte prioritare de infrastructură de-a lungul Rutei Internaționale de Transport Transcaspice (TCTC), cunoscută în mod obișnuit sub denumirea de „Coridorul de Mijloc”, vor necesita investiții în valoare de 25,1 miliarde de dolari, conform unui raport al Băncii Mondiale.
TCTC se întinde pe două continente, trece prin nouă țări din Asia Centrală, Caucazul de Sud și Turcia, printre care se numără unii dintre cei mai importanți producători mondiali de energie, materii prime și produse alimentare de bază.
De asemenea, deservește mult mai multe țări la capetele sale din (din EST și VEST), inclusiv unele dintre cele mai mari economii ale lumii.
Banca Mondială recomandă crearea unui operator logistic comun care să coordoneze transporturile de containere între Asia și Europa.
Raportul, intitulat „Integrare: logistică comercială de nivel mondial de-a lungul Coridorului de Transport Transcaspic”, extinde evaluarea anterioară a băncii, din 2023, pentru a acoperi nouă țări și proiecte până în 2040.
Din suma totală de 25,1 miliarde de dolari, sectorul feroviar reprezintă singur 22,5 miliarde de dolari.
O parte semnificativă din aceste investiții în infrastructură cu prioritate maximă este deja în curs de desfășurare sau se află într-un stadiu avansat de pregătire, ceea ce indică faptul că se pun în mod proactiv bazele conectivității fizic, precizează Raportul.
Dintre cele 16 investiții în infrastructură cu cea mai mare importanță identificate în acest raport, 75% sunt fie în curs de desfășurare, fie se preconizează că vor fi lansate în viitorul apropiat, reprezentând 85 % din costurile totale estimate, iar restul sunt ferm integrate în planurile guvernamentale și se preconizează că vor fi demarate în viitorul apropiat.
Printre cele mai mari inițiative individuale se numără:
- o traversare feroviară terestră peste Strâmtoarea Bosforului din Istanbul, în valoare de 8,28 miliarde de dolari
- calea ferată Uzbekistan-Kârgâzstan-China, în valoare de 4,7 miliarde de dolari
- o legătură feroviară între Azerbaidjan și Turcia prin teritoriul sudic al Armeniei, în valoare de 2,7 miliarde de dolari
- construcția portului Anaklia din Georgia, în valoare de 1,2 miliarde de dolari.
Coridorul de Mijloc este conceput ca o alternativă la ruta nordică (prin Rusia) și la ruta sudică (prin Iran).
Cum poate beneficia România
România ar putea beneficia de implementarea Coridorului, întrucât o parte din fluxurile care ajung în Georgia/Turcia pot fi redistribuite spre porturi românești, precum cel din Constanța, pentru intrarea în UE, mai ales dacă se dezvoltă conexiuni feroviare Georgia – România și se simplifică procedurile vamale.
Reamintim că operatorul feroviar de marfă de stat din România, CFR Marfa, și KTZ Express au semnat în 2024 un memorandum de cooperare pentru dezvoltarea serviciilor de transport pe Coridorul de Mijloc.
Acordul a fost semnat în cadrul unei întâlniri desfășurate la Astana, la care au participat reprezentanți ai sectorului feroviar public și privat.
Un comunicat de atunci al CFR Marfă, menționa că participanții au acordat o atenție specială utilizării coridorului de transport care traversează țările din Asia Centrală, Marea Caspică și Marea Neagră, cu posibilitatea de a folosi Portul Constanța ca nod pentru distribuția mărfurilor către țările europene.
Un nou model logistic
Estimarea beneficiilor, în cifre
- Conform scenariului de dezvoltare al BM, volumul mărfurilor transportate de-a lungul coridorului ar putea crește de 3,6 ori până în 2040, de la 8,8 milioane de tone în 2023 la 32,1 milioane de tone.
- Comerțul dintre țările din coridor s-ar putea extinde de 1,5 ori în termeni de valoare și cu 60% în volum fizic, în aceeași perioadă.
- De asemenea, termenele de livrare între Asia și Europa ar putea scădea de la 47 – 50 de zile în prezent la 18 – 19 zile.
- Dezvoltarea completă a coridorului ar putea crește PIB-ul țărilor de-a lungul coridorului cu o medie de 3,3% și ocuparea forței de muncă cu 2,9% pe termen lung.
Documentul propune înființarea unei companii logistice comune de tip „asset-light”, deținută de principalii transportatori feroviari de stat și de firmele de transport maritim din Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan și Turcia.
Operatorul ar stabili tarife directe, ar optimiza rutele, ar gestiona expedierea și s-ar integra cu companiile logistice de la punctele de origine și destinație ale mărfurilor din China și Uniunea Europeană.
Posibilele bariere
Principalul obstacol al coridorului în viitor nu va fi infrastructura insuficientă, ci mai degrabă nivelurile scăzute ale serviciilor și barierele instituționale din cadrul întreprinderilor de transport de stat.
Traseul implică în prezent patru până la cinci treceri de frontieră, două schimbări de ecartament feroviar, până la patru transbordări și până la 10 proceduri vamale de tranzit pe călătorie.
BM a solicitat reforme ale sistemelor tarifare, integrare digitală și cooperare transfrontalieră, concluzionând că „Coridorul Transcaspic are potențialul de a evolua de la o rută de transport la un coridor economic”.
(Citește și: ””A doua tranziție a României”: CRONICILE 69. Sumarul, titlurile, autorii”)
(Citește și: Acord UE-Kazahstan pentru materii prime critice în cadrul Global Gateway, răspunsul european la inițiativa Belt and Road a Chinei)
****
Urmărește-ne pe Google News
