Ucraina a negociat discret un acord, prin intermediul unui mediator terț, pentru a opri atacurile reciproce asupra navelor civile din Marea Neagră, relatează Reuters, într-o încercare de a asigura un coridor global critic pentru mărfuri și de a reduce presiunea asupra economiei Ucrainei aflate în dificultate din cauza războiului.
Artera maritimă este o linie de salvare economică vitală pentru ambele națiuni, canalizând volume masive de cereale și de produse agricole către piețele mondiale – în special Orientul Mijlociu și Africa – însă acum au loc atacuri săptămânale și aproape zilnice de tip „ochi pentru ochi”.
Cu aproximativ 90% din transporturile ucrainene de cereale și floarea-soarelui care pleacă din principalul grup de porturi la Marea Neagră Odesa, Cernomorsk și Pivdenne, consecințele asupra sectorului agricol al Ucrainei sunt severe.
Kyiv Post menționează că, în urma acestor atacuri asupra navelor, exporturile de cereale au scăzut cu 76% față de primele opt luni din 2025. Însă publicația notează că presiunea nu mai este unilaterală, deoarece „miercuri, Ucraina a lansat un atac coordonat major asupra Novorosisk, principalul hub naval și de export de cereale al Rusiei la Marea Neagră, forțând toate cele trei terminale de cereale să își suspende operațiunile și afectând infrastructura maritimă”.
Nu a durat mult, până când Kremlinul a anunțat vineri că respinge ideea unui armistițiu la Marea Neagră, dând vina pe actele de „terorism” ale Ucrainei împotriva traficului maritim. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, a acuzat Kievul de „acte de terorism” împotriva transportului maritim.
„Considerăm aceste atacuri (ale Ucrainei) ca o politică deliberată care vizează destabilizarea transportului maritim civil în regiunea Mării Negre pentru a escalada și mai mult tensiunile și a prelungi conflictul, toate acestea cu acordul flagrant al vecinilor regionali”, a declarat Zakharova.
„În același timp, nu vedem semne de îmbunătățire a situației și, prin urmare, nu avem motive pentru jumătăți de măsură care să acorde doar regimului de la Kiev o pauză temporară”, a adăugat ea.
Parte a acestui război de uzură constă în faptul că fiecare parte își propune să producă cât mai multe pierderi economice posibile, iar Ucraina va fi mai ușor de contracarat prin blocarea capacității sale de a exporta și importa – având în vedere că porturile sale cheie sunt concentrate de-a lungul coastei Mării Negre.
Forțele rusești au atacat numai în luna iulie peste 80 de nave despre care se crede că erau implicate în aprovizionarea armatei ucrainene, a scris recent agenția de stat TASS pe baza datelor oficiale ale ministerului apărării.
Moscova încearcă să întrerupă rutele de aprovizionare militară și să perturbe transporturile de arme destinate Ucrainei, dar acest lucru a dus, în mod evident, la avarierea și scufundarea petrolierelor, a navelor auxiliare și chiar la decesele personalului civil din echipajele maritime internaționale. Rusia a acuzat Ucraina că încearcă să ascundă transporturi militare sub pretextul tranzitului de mărfuri civile.
Reacția Rusiei era de așteptat, având în vedere că a repetat deseori că nu are niciun interes pentru încheierea de armistiții pe termen scurt, despre care spune că ar permite doar forțelor ucrainene să se reînarmeze și să se regrupeze; în schimb, se va mulțumi doar cu o soluție politică durabilă și permanentă care să ducă la încetarea definitivă a conflictului.
Desigur, în opinia Moscovei, aceasta înseamnă recunoașterea oficială a teritoriilor estice confiscate și a Crimeii ca teritorii suverane rusești. Însuși președintele Putin a precizat că nu va opri „operațiunea militară specială” până când această cerință nu va fi complet îndeplinită.
Cititi si: Reuters: Marea Neagră devine noul punct fierbinte care amenință aprovizionarea globală – Exporturile de cereale și petrol, sub presiune
***
Urmărește-ne pe Google News
