Sumele economisite în România sunt în creştere, dar evoluția depozitelor bancare în ultimii 10 ani exprimă, printre altele, polarizarea averilor românilor.
Totodată, apetitul românilor pentru investirea economiilor este încă redus, deși valoarea plasamentelor a crescut considerabil.
Numărul persoanelor fizice care au depozite bancare a scăzut cu 20%, la 30 iunie 2016 față de 31 decembrie 2006, până la aproape 13,95 de milioane, potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).
Pe de altă parte, numărul deponenţilor cu conturi de peste 100.000 de euro în echivalent (suma garantata de FGDB) a sporit cu 2.000 numai în 2016, valoarea depozitelor acestora crescând cu 2,1 miliarde lei, conform statisticilor FGDB.
Finanţe personale
Românii au economii în bănci echivalând cu circa trei salarii medii, la fel ca şi ungurii, dar mult mai puţin decât cehii (opt salarii medii), decât slovacii (6) sau polonezii (5).
Pe de altă parte, numărul investitorilor pe piața de capital este de ordinul sutelor de mii, mai exact 327.564 în fondurile mutuale și alte câteva zeci de mii la Bursă, dar cei din urmă sunt în marea lor majoritatea inactivi.
Proporția de 2,3% a numărului investitorilor în fonduri mutuale față de titularii de depozite bancare exprimă subdezvoltarea culturii investiționale în România.
Explicaţia sărăciei, des invocată pentru investiţiile personale reduse în România, faţă de alte ţări din Europa Centrală şi de Est, rezistă greu atunci când investiţiile sunt raportate la venituri.
Ungurii au investit fiecare, în medie, peste două salarii medii, polonezii – mai mult de un salariu mediu şi jumătate, în vreme ce în România, nivelul investiţiilor pe cap de locuitor ajunge la trei sferturi de salariu mediu
Depozitele bancare
În ultimii 10 ani, valoarea totală a depozitelor a crescut de 3,3 ori, până la 154,48 de miliarde de lei, inclusiv valoarea echivalentului în lei a depozitelor în valută. Acestea din urmă a crescut de 2,9 ori, până la echivalentul a 56,9 miliarde de lei, în vreme ce valoarea depozitelor în lei a sporit de 3,9 ori, până la 97,4 miliarde de lei.
Depozitele bancare au sporit mai ales în ultimii doi ani, românii profitând mai ales în 2016 de susplusul de disponibilităţi la care au avut acces, ca urmare a relaxării fiscale.
Un avans comparabil a mai fost înregistrat în anii 2006 – 2008, înaintea declanșării crizei financiare și în România, după cum arată statisticile exprimate în graficul de mai sus.
Totuși, majoritatea deponenților nu este beneficiara creşterii menţionate. Numai în prima jumătate a acestui an numărul persoanelor cu depozite bancare a scăzut cu peste 300.000 de persoane.
Tot în primele şase luni din acest an, însă, valoarea depozitelor persoanelor fizice a crescut cu 5,8 miliarde lei, ceea ce înseamnă că mai puţini oameni au mai mulţi bani.
Alternativa investirii
Statisticile arată că românii sunt interesaţi de conservarea economiilor lor mai degrabă decât de multiplicarea acestora prin investiții în diferite instrumente.
O variantă ar putea fi acțiunile la bursă, care sunt mai riscante pentru neinițiați. Fondurile mutuale sunt mai potrivite pentru un începător care alege alternativa investirii.
Și totuși, ponderea investițiilor românilor în fondurile mutuale în Produsul Intern Brut (PIB) rămâne sub valoarea acestui indicator în țările Europei Centrale și de Est, chiar dacă sumele investite de români au crescut într-un ritm procentual mai mare decât cel al depunerilor în bănci.
În noiembrie 2016 activele nete, sau averea netă de comisioane a românilor în fondurile mutuale au crescut de peste 34 de ori faţă de 2006, dar numai până la 21,97 miliarde de lei. Numărul investitorilor în fonduri mutuale a crescut de peste 4,3 ori în 2016 față de 2006.
Plasamentul în fonduri mutuale este relevant pentru că este considerat primul și cel mai important pas pentru trecerea de la economisire la investiție.
În 2006, valoarea activelor nete ale fondurilor mutuale românești, de 633 de milioane de lei era de doar 0,2% din PIB, în vreme ce în Polonia era de 6,9%, în Ungaria de 5,5%, iar în Cehia de 4,1%.
În 2016 ponderea activelor fondurilor mutuale în PIB este de peste 5,5% din PIB, în România.
În Ungaria, aceeași pondere în PIB a crescut până la peste 16%, în Polonia până la aproape 14% și în Slovacia până la mai mult de 7%.
În 2016, totalul activelor fondurilor mutuale este de 14% din totalul depozitelor bancare ale populației. În 2006, investiţiile românilor în fonduri mutuale erau de 1,3% din totalul depozitelor bancare de 46,3 de miliarde de lei.
Activele aflate în administrate în fonduri de investiţii în Europa erau de 124% din PIB agregat la acest nivel în 2014, potrivit celor mai recente date ale Asociaţiei Europene a Administratorilor de Investiţii (EFAMA).
Cifra include şi fondurile „închise” de investiţii, adică fonduri care fac emisiune de titluri doar periodic şi nu continuu, ca fondurile mutuale. Fondurile închise au însă o contribuţie nesemnificativă şi investiţia în acestea deja implică un grad de iniţiere mai ridicat în piaţa de capital.
Conservare vs profit
Fondurile mutuale sunt instrumentele de investiție cele mai accesibile pentru persoanele neinițiate, potrivit manualelor financiare
Sporul depozitelor bancare s-a produs în condiţiile scăderii dramatice a dobânzilor, respectiv a câştigului din economisire. Acest câştig este, însă, adeseori sub nivelul inflaţiei şi, uneori, chiar sub valoarea nominală a depunerilor, din cauza numeroaselor comisioane bancare.
Pe de altă parte, plasamentul unei părți din economiile lunare în fondurile mutuale duce la randamente superioare dobânzilor.
Randamentele sunt cu atât mai mari cu cât perioada de economisire / investiție este mai mare, în condiții de risc minime, corelate cu profilul investitorului. Cele mai recente estimări aparțin OTP Asset Management România.
Departe de Bursă
Investiția directă la bursă solicită un consum de timp și o expertiză superioare mediei cunoștințelor neprofesioniștilor în materie de piață de capital.
Numărul conturilor active la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) nu depăşeşte câteva mii. Există, însă, variaţii statistice considerabile, în funcţie de felul în care autorii acestora definesc indicatorul de „cont activ”.
„Bursa de la Bucureşti a avut anul trecut un număr de 24.567 de investitori activi”, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară ASF, în raportul pe 2015.
Pe de altă parte, numărul total al investitorilor raportați de membrii Fondului de Compensare al Investitorilor (FCI) la sfârşitul celui de-al treilea trimestru al anului 2016 era de 71.287.
„Investiţia compensabilă” de către FCI era de 1.555 milioane de lei, iar „portofoliu total” de 46.377 milioane de lei, dar sunt incluse şi persoanele juridice care nu sunt calificate ca investitori instituţionali. Plafonul de compensare individuală este de 20.000 de euro.
În 2007, conturile active la BVB treceau de 60.000, dar erau luate în calcul cele în care se făcuse cel puţin o operaţiune de-a lungul întregului an.
În Polonia numărul investitorilor de retail la bursă este de ordinul sutelor de mii, depășind 1,5 milioane în anul de glorie bursier 2007.
