Creșterea taxelor locale de la data de 1 ianuarie a creat agitație în rândul contribuabililor, însă o reformă în acest sector fiscal era necesară pentru ca România administrației locale să poată susține dezvoltarea localităților către standardele europene.
Veniturile administrațiilor din taxele locale au fost până acum foarte mici în comparație cu cele din statele UE sau față de media europeană, în schimb așteptările populației de la primării se aliniază la cele din Vest.
Un „as din mâneca” guvernului vizează o reformă profundă a sistemului de taxe și impozite locale, prin care ar urma să actualizeze evaluările imobilelor și să unifice bazele de date.
”Taxele locale în România contribuie cu mult sub media europeană la bugetul general (sub 0,5% din PIB, față de o medie de 1,9% în UE), astfel că prin reformarea sistemului de taxe locale este țintit în primul rând obiectivul de a degreva bugetul național de veșnicele „completări” ale bugetelor locale.
De aceea este și o condiție asumată pentru accesarea fondurilor PNRR”, scrie Alexander Milcev, șeful Departamentului de consultanță fiscală al EY România, într-o analiză publicată în numărul 72 al revistei CRONICILE CursDeGuvernare.
Iată cum stau lucrurile în Europa, ca pondere a taxelor locale în PIB (%) în țările europene cu cea mai bună și, respectiv, cu cea mai slabă colectare:
”Pentru o țară cu un număr foarte ridicat de proprietari, acest tip de reformă va avea un impact semnificativ. Mai concret, datele Eurostat arată că, în anul 2022, 69% din populația UE locuia în locuințe proprii, iar România se afla pe primul loc cu aproximativ 95% (!), urmată de Slovacia (circa 93%), Croația și Ungaria (câte 91%). În Germania și Austria, mai puțin de jumătate din populație deține locuința în care trăiește (între 47% și 51%), prin contrast marcant cu țările din Est.
Reforma țintește eliminarea plafonării maxime a acestor taxe și ancorarea mai clară a bazei impozabile în valoarea de piață.
Pentru contribuabili, asta va însemna taxe mai mari pe proprietăți, în special în zonele urbane, unde valorile reale sunt mai mari decât cele folosite în scopuri fiscale. Pe hârtie, reforma promite echitate și eficiență.
În practică, neclaritățile sunt încă numeroase și guvernul își propune să aducă mai multe clarificări în cursul lunii august 2025.” – scrie Alexander Milcev.
Analiza integrală privind predictiile politicilor fiscale ale guvernului pentru anul 2026 poate fi citită în numărul 72 al revistei CRONICILE CursDeGuvernare.
(Citește și: ”O radiografie a administrației: România ”urbanului mic”. Sărăcia orașelor non-municipii reședință, care nu au nici angajați, nici firme pentru a încasa taxe. Cifrele unei situații socio-financiare dărâmătoare”)
(Citește și: ””Război Rece sau Pace Fierbinte?” – au apărut CRONICILE 72. Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)
***
Urmărește-ne pe Google News
