Summitul NATO de la Ankara a fost unul din cele mai consistente pentru România, o evoluție pozitivă în contextul riscurilor de securitate în intensificare din regiune. Notabilă este integrarea României în acordurile ce privesc producția militară comună și achizițiile comune, asta în contextul creșterii rolului Turciei ca furnizor de securitate, parte din acest proces în desfășurare de mutare a faliilor geopolitice dinspre Europa de Est către Orientul Mijlociu.
Evoluția este crucială pentru România având în vedere poziția strategică a țării noastre în arhitectura de securitate a NATO și posturii de descurajare a Alianței în raport cu amenințarea rusă – recunoscută explicit în declarația finală a reuniunii.
Deciziile NATO și discuțiile de la Ankara care vizează România:
1. Bancă NATO pentru apărare cu sediu secundar în România. România este stat fondator al noii bănci NATO pentru apărare, care va avea sediul principal în Canada, un sediu european în Luxemburg și două sedii secundare pe flancul estic – unul în țările Baltice și unul în România.
2. Acord cu Turcia și Bulgaria pe deminarea Mării Negre. A fost semnat un acord tripartit de extindere a programului comun de deminare, inclusiv la protejarea infrastructurii submarine – esențial în contextul exploatării gazelor din Neptun Deep, din 2027.
3. Centrul NATO de la Marea Neagră, de la Istanbul la Constanța. România urmărește preluarea prin rotație a Forței Operative Combinate din Marea Neagră (CTF-Black Sea) începând cu 2028.
4. Extinderea rețelei NATO de conducte de combustibil către România. România e printre principalii beneficiari ai celei mai mari investiții din istoria NATO (30 miliarde de dolari), alături de Polonia, țările baltice, Bulgaria și Turcia.
5. România, dată ca exemplu de aliat de către Rutte. Secretarul general NATO a menționat că România și-a închis cel mai mare aeroport comercial pentru operațiunile americane din Operațiunea Epic Fury și că „SUA probabil nu ar fi putut desfășura operațiunea fără Europa”.
6. Menținerea trupelor americane pe flancul estic. Nicușor Dan a declarat că „nu vede un risc de retragere a trupelor americane de pe flancul estic” și că menținerea prezenței militare americane în România e una din prioritățile bilaterale.
7. Extinderea colaborării economice cu Statele Unite. Subiectul a fost discutat de Nicușor Dan cu o delegație de senatori americani, în marja summitului.
8. Hub civil de securitate. Nicușor Dan a menționat progresele pe care România le-a făcut pe partea UE cu hub-ul civil de securitate.
9. Declarația finală menționează amenințarea rusă și flancul estic. Textul final al summitului face referire explicită la amenințarea rusă, Articolul 5 și legătura transatlantică – priorități directe pentru România.
10. Cheltuieli de apărare: România alocă 2,5% din PIB în 2026 (8-9 miliarde de euro), din care 40% se duc pe echipamente noi.
11. România a aderat la programul iAFSC (GlobalEye) – viitoarea platformă de avertizare timpurie a NATO, care înlocuiește avioanele americane de supraveghere aeriană la înaltă altitudine AWACS. România printre cele 11 țări semnatare.
12. România a semnat memorandumul NATO Flight Training Europe (NFTE) – programul de antrenare a piloților pentru avioane de vânătoare, elicoptere și drone.
13. România a aderat la inițiativa NATO Drone Edge – marketplace coordonat NATO pentru achiziții comune de drone și anti-drone, fond de peste 40 de miliarde de dolari pe 5 ani.
14. Două memorandumuri pe apărare aeriană și antirachetă (IAMD): capabilități împotriva amenințărilor aeriene de joasă altitudine (drone, muniții loitering) și supraveghere aeriană pasivă.
15. Coaliția de achiziție Naval Strike Missile / Joint Strike Missile – România a aderat alături de SUA, Marea Britanie și Norvegia la o coaliție de achiziții comune de rachete anti-navă.
16. Întâlnire industrie de apărare România-Turcia în septembrie. Ministrul Apărării Radu Miruță a convenit cu coordonatorul industriei turce de apărare, Haluk Görgün, organizarea unei întâlniri între companii și oficiali din domeniul militar și al industriei de apărare.
17. O delegație ucraineană va veni luna viitoare în România pentru a avansa acordul comun cu Ucraina pentru dezvoltarea și producția de drone.
Neptun Deep va fi protejat cu Turcia și Bulgaria – România e interesată să atragă investiții sud-coreene din domeniul producției militare
În conferința de după încheierea oficială a summitului, președintele a arătat că a susținut și propus aliaților să contribuie la capacitățile de apărare a Republicii Moldova. În același timp, Nicușor Dan a spus că s-a vorbit despre creșterea importanței energetice a Mării Negre – unde și Turcia va începe producția de gaze. Astfel, și zăcământul Neptun Deep al Petrom și Romgaz va fi acoperit de un acord cu Turcia și Bulgaria operațiuni de deminare și control la infrastructurile critice.
”Am reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și am ridicat 2 puncte importante pentru noi, față de Flancul Estic: unul este Republica Moldova, respectiv solicitarea noastră către parteneri ca ei să contribuie la capacitățile de apărare ale Moldovei, stat neutru dar care împărtășește valorile occidentale, iar al doilea este importanța Mării Negre. Nu doar din perspectivă militară, ci și din perspectivă energetică pentru că, pe de o parte, în Marea Neagră urmează să producem gaz – și noi și Turcia –, iar pe de altă parte este poarta de intrare în Europa a energiei din zona Caspică. Prin asta crește importanța Mării Negre. Aici, printr-un acord semnat în cadrul summitului cu Turcia și Bulgaria s-a extins operațiunea de deminare la infrastructura critică, deci inclusiv la Neptun Deep și la conexiunea cu țărmul. Am informat aliații despre progresele făcute împreună cu Bulgaria pentru acel hub de securitate civil și invitația pentru parteneri să se alăture acestei inițiative – la fel, va fi o interfață între Europa și zona Caspică”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a spus că România urmărește să extindă prezența Statelor Unite în România, inclusiv economică și de securitate, prin investiții americane, lucru punctat în special în cadrul întâlnirii cu senatorii americani de marți.
Președintele s-a întâlnit și cu premierul canadian Mark Carney, unde discuția a vizat proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, respectiv faptul că pe tehnologia canadiană România a dezvoltat o serie de soluții complementare. În același timp, la întâlnirea cu președintele Coreei de Sud s-a discutat localizarea în România a unor unități de producție militară.
”Împreună am putea să mergem cu aceste tehnologii comune pe piața globală. Am vorbit despre oportunitatea de a extinde legăturile economice cu Canada. Ne-am văzut de asemenea cu președintele Coreei de Sud, implicată de asemenea în reabilitarea și construcția noilor facilități de la Cernavodă. Coreea e implicată și în localizarea unor unități de producție militară și (am arătat) aceeași deschidere de a crește schimburile comerciale”, a explicat Nicușor Dan.
România a luat în serios angajamentul de la Haga, unde s-a decis creșterea cheltuielilor de apărare, în timp, la 5% din PIB
În cadrul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, unde au discutat liderii țărilor NATO, președintele Nicușor Dan a avut o intervenție în care a reafirmat angajamentul ferm al României față de Alianță și a prezentat contribuțiile țării noastre pe principalele dosare aflate pe agenda summitului. „România își respectă angajamentele asumate în calitate de membru al NATO”, a declarat șeful statului, precizând că, în acest an, țara noastră va atinge un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB. Undeva la 1% din PIB se duce exclusiv pe echipamente militare noi și înzestrare.
La nivel de decizii și acorduri semnate, România s-a alăturat proiectului NATO Drone Edge, o inițiativă prin care statele Aliate vor putea face achiziții comune de drone. În același timp, România își asumă un rol sporit pentru securitatea colectivă, inclusiv prin eforturile de consolidare a descurajării și de prevenire a incidentelor în regiunea Mării Negre, în strânsă cooperare cu ceilalți Aliați.
În același timp, șeful statului a reafirmat angajamentul României de a-și extinde rolul de actor stabilizator la Marea Neagră și pe Flancul Estic al Alianței: „România rămâne angajată în extinderea rolului său de actor stabilizator la Marea Neagră și pe Flancul Estic al NATO, sprijinind Ucraina și Republica Moldova și implicându-se activ în cadrul formatului București Nouă (B9), pentru întărirea securității regionale și a rezilienței”, a declarat președintele.
(Citește și: Declarația finală a Summitului NATO: Angajament pentru Articolul 5 – Achiziții militare de 50 mld. $ – Investiții în noile tehnologii – Susținere pentru Ucraina – 140 de mld. $ va primi Kievul în 2026 și 2027, în echipamente militare și asistență)
(Citește și: ”Summitul dintre două lumi: Nașterea oficială a NATO 3.0 și europenizarea Alianței – UE preia răspunderea apărării continentului – România urmărește mutarea Centrului NATO de la Istanbul la Constanța și extinderea cooperării cu Turcia la Marea Neagră”)
(Citește și: Video / Nicușor Dan, de la summitul NATO: „Nu văd un risc de retragere a trupelor americane de pe flancul estic”. România semnează un acord cu Turcia și Bulgaria pe deminare și insistă pe securitatea Mării Negre)
(Citește și: Bloomberg: NATO, aproape de un acord pentru extinderea rețelei strategice de conducte de combustibil spre România și Europa de Est)
(Citește și: Radu Miruță, la summit-ul NATO de la Ankara: România și Turcia vor organiza în septembrie o întâlnire între companii și oficiali din industria de apărare)
(Citește și: Contracte majore de armament, semnate la summitul NATO de la Ankara de țările europene -România a semnat două inițiative comune, Europa se va implica mai mult în apărarea continentului, crește rolul Turciei în regiune)
(Citește și: Aliații NATO au decis înființarea Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, coordonată de Canada – România, membru fondator)
***
Urmărește-ne pe Google News
