4 februarie, 2025

Inițiativa OCDE pentru impozit minim pe profit se află într-un moment de răscruce, ca urmare a respingerii sale de către noua administrație a Statelor Unite. Regulile-model sunt parte integrantă a Proiectului BEPS (Combaterea erodării bazei de impozitare și a transferului profiturilor), sub forma celui de-al doilea pilon al acestei inițiative. Acordul presupune angajamentul țărilor participante de a implementa o serie de măsuri care să garanteze un impozit pe profit efectiv de minim 15% pentru companiile naționale sau multinaționale cu venituri anuale ce depășesc echivalentul în lei al sumei de 750.000.000 euro.

Acest pachet include și măsuri de represalii fiscale pentru companiile din țările care nu aderă la această regulă. Scopul este acela de a limita efectele nocive ale unui așa-numit „race to the bottom” în care statele reduc impozitul pe profit în fața puterii de negociere a marilor corporații, capabile să-și mute activitatea într-un mod favorabil optimizării sarcinii fiscale. Inițiativa a fost adoptată de majoritatea economiilor dezvoltate și de Uniunea Europeană, inclusiv de România. Singura excepție o constituie Statele Unite, care nu au reușit să promulge pachetul legislativ aferent nici în timpul mandatului administrației precedente, în ciuda angajamentului său.

Miza principală a inițiativei este combaterea erodării bazei fiscale și a mutării profiturilor către jurisdicții cu impozite scăzute. Astfel, se urmărește ca multinaționalele să nu-și poată micșora sarcina fiscală în mod excesiv. Impozitul minim de 15% își propune să promoveze o competiție bazată pe avantaje reale – cum ar fi eficiența guvernamentală, resursele naturale, calitatea serviciilor publice, infrastructura și forța de muncă – și nu pe stimulentele fiscale care determină migrarea profiturilor în „paradisuri fiscale”.


Conform calculelor OCDE ce stau la baza acestei inițiative, câștigul global estimat este de aproximativ 9% din veniturile fiscale provenite din impozitul pe profit la nivelul anului 2023. Deși toate statele ar beneficia, aceleași estimări spun că cele mai mari câștiguri le-ar avea economiile mici și mijlocii. Noua administrație de la Washington susține totuși o abordare unilaterală, considerând că aceasta ar fi mai eficientă pentru Statele Unite. Aceasta se bazează pe reducerea impozitării, acordarea de avantaje fiscale la relocarea activității și impunerea de taxe vamale pentru competitori. Asumpția sa este că Statele Unite se pot impune într-un mediu competitiv, fără a penaliza companiile americane. Primele raportări pentru Pilonul II al BEPS, aferente anului 2024, se vor face începând din 2026, moment în care se va putea evalua concret impactul pachetului.

Reușita sau eșecul Statelor Unite de a evita măsurile punitive care fac parte din Pilonul II (Regula Plăților Subimpozitate/Regula Includerii Veniturilor) din partea țărilor care au implementat pachetul va decide viabilitatea acestui proiect pe termen lung. Dacă, similar cu Pilonul I al BEPS (înlocuit de taxe digitale unilaterale), companiile americane vor fi obligate să plătească impozite asupra cărora administrația americană nu are control, lista țărilor participante ar putea rămâne robustă. În acest caz, Statele Unite și-ar putea reconsidera poziția pe termen mediu. În schimb, dacă boicotul se dovedește eficient, întregul proiect ar putea colapsa.

Subiectul lipsește cu totul de pe agenda publică din România. Pare o temă mai puțin importantă prin prisma faptului că România nu a ajuns să mărească impozitul pe profit. Miza sa este însă imensă: mutarea criteriilor ce determină fluxurile de investiții de la stimulente fiscale către efectele unei bune guvernări din care rezultă și o ameliorare a nivelului de trai, dincolo de venituri: o legislație clară și o justiție eficientă, educație și infrastructură de calitate. Este România pregătită astăzi să profite de pe urma Pilonului II din această perspectivă? Din păcate, se ajunge din nou la problemele cunoscute: lipsa reformelor profunde, proasta calitate a serviciilor publice și a guvernării. Probleme care în ecuația generală a politicilor publice sunt adesea peticite, iar consecințele atenuate prin diverse stimulente și scheme de ajutor de stat.

Impozitul pe profit pentru aceste entități este la 16% în România încă din 2005. Acest lucru indică o oarecare încredere a autorităților în capacitatea pieței de a atrage investiții la acest nivel de impozitare. Teoretic, economia națională are doar de câștigat ca urmare a Pilonului II – capitalul din diversele jurisdicții devenite necompetitive se vor reorienta spre cele unde raportul cost-beneficiu este favorabil, ca urmare a creșterii impozitării sau a măsurilor punitive. Deoarece impozitul din România este deja peste nivelul minim, așteptarea este de beneficiu net. Pentru anul 2024, o creștere a încasărilor la nivelul mediu preconizat de OCDE ar însemna 2,62 miliarde lei în plus față de eventualele sume adiționale datorate creșterii economice și mai bunei colectări. Autoritățile fiscale pot fi și mai optimiste dacă proiectul depășește provocările ridicate de administrația americană. Teoretic, odată rata efectivă de impozitare ridicată și menținută la un minim de 15% la nivel global, jurisdicțiile cele mai competitive își vor putea crește cotele de impozit suplimentar. Dacă stabilitatea cotei românești de până acum reflectă o atractivitate reală a economiei românești, cota va putea crește rămânând neutră fiscal.

Dacă însă sursa competitivității de până acum nu era productivitatea, ci capacitatea firmelor de a evita plata acestor taxe ca urmare a ineficienței legislației și a deficiențelor în aplicarea ei, economia va avea curând o problemă. De-a lungul anilor, în inițiativele OCDE și G20 au fost incluse și măsuri de simplificare și supraveghere reciprocă, treptat implementate de un mare număr de jurisdicții. Calculul bazei de impozitare a devenit tot mai standardizat, iar definițiile fiscale pentru termenii-cheie se armonizează. Schimbul de informații între state s-a automatizat prin schimburi electronice de informații. Raportarea detaliată (“Country-by-Country reporting”) a intrat în vigoare în România cu un an mai devreme decât Pilonul II, în 2023, ca urmare a Directivei UE 881/2016. Lipsa acestei eventuale competitivități iluzorii bazată pe evitarea taxelor poate expune România relocărilor ce vor urma. Efectele ar putea fi nu doar pierderea unor investiții adiționale, ci și a unora dintre cele existente.


Exemplul Pilonului II al BEPS ne arată riscurile, cu atât mai pronunțate pentru economiile mici și mijlocii, ale abordărilor unilaterale tot mai uzitate în ultimii ani. Anul 2026 va aduce o clarificare a impactului acestui pachet legislativ în termeni concreți, la buget, în cifrele raportate pentru anul 2024. Dacă estimările preliminare ale OCDE sunt corecte, România va fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai limitării puterii de negociere a acestor mari întreprinderi în raport cu entitățile statale. În acest context, cvasi-consensul la nivel public referitor la inacceptabilitatea externalizării profiturilor și a concurenței neloiale prin stimulente fiscale ar trebui să transforme România în cel mai mare promotor al acestui tip de inițiativă.

Pe de altă parte, mutarea centrului de greutate de la stimulente la competitivitatea bazată pe productivitate ar putea dezavantaja statul român în competiția pentru investiții. Fără dubiu, multe dintre jurisdicțiile păgubite de Pilonul II al BEPS vor încerca să compenseze investitorii prin subvenții și scheme de ajutor de stat pentru a-și păstra relativa competitivitate. O vor putea face – acordul nu prevede deocamdată măsuri suficient de serioase pentru a-i împiedica. Un astfel de remediu poate fi însă doar temporar. Reacția cea mai bună pentru statul român este să aleagă soluția dificilă, greoaie, salutară – cea a reformelor profunde.

(Sebastian Șerban este licențiat al Școlii de Economie și Științe Politice din Londra și are un master în Taxare la Facultatea de Drept, Universitatea din Oxford)

(Citește și: ”De ce e cota progresivă încă nefezabilă”)

***


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: