România se evidențiază în regiunea Europei de Sud-Est (SEE) printr-un profil de digitalizare puternic polarizat, caracterizat printr-o infrastructură digitală avansată dar cu deficiențe majore în capitalul uman și adaptarea largă a tehnologiei în rândul companiilor, care limitează potențialul unei transformări economice digitale de amploare, potrivit studiului „Digitalisation 4.0 in Southeast Europe – The digital pulse of the region today” realizat de SeeNext.
Comparativ, Serbia domină în coerența profilului digital, în timp ce Bulgaria stă mai bine în infrastructură și servicii, dar mai slab în adopția tehnologiei la nivel de afaceri.
România se situează între aceste două tipologii, cu o creștere economică alimentată de un sector digital concentrat, dar cu necesitatea urgentă de a extinde competențele digitale și adoptarea tehnologiei pe scară largă pentru a depăși polarizarea profiturilor și a maximiza beneficiile digitalizării în întreaga economie.
Deși 7,3% din absolvenții de studii terțiare sunt specializați în ICT, doar 2,8% dintre angajați sunt specialiști ICT, fapt care indică o posibilă migrare a talentelor
Conform datelor din 2023, sectorul TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor) contribuie cu 7,6% la valoarea adăugată brută (GVA) a țării, depășind astfel media UE de 5,3%, ceea ce poziționează România printre țările cu cea mai mare pondere a sectorului ICT în economie la nivelul UE.
Această contribuție economică ridicată a sectorului ICT reflectă prezența unor companii mari, exportatoare și un segment tehnologic semnificativ, însă concomitent există un decalaj profund în competențele digitale de bază în rândul populației, cu un nivel al abilităților digitale de bază de doar 27,7%, mai puțin de jumătate din media UE (55,6%).
De asemenea, deși 7,3% din absolvenții de studii terțiare sunt specializați în ICT, doar 2,8% dintre angajați sunt specialiști ICT, fapt care indică o posibilă migrare a talentelor (brain drain) sau o lipsă a absorbției adecvate pe piața internă.
Adoptarea tehnologiilor digitale la nivelul companiilor este la un nivel intermediar, cu 69,9% din firme folosind instrumente digitale de bază, ușor sub media UE, și cu o integrare redusă a tehnologiilor avansate precum inteligența artificială (AI) și cloud computing, unde România rămâne sub nivelurile atât ale Serbiei, cât și ale Bulgariei, potrivit autorilor.
Serbia se poziționează ca lider regional, având cea mai echilibrată dezvoltare digitală între infrastructură, capital uman și adoptarea tehnologiilor digitale
În comparație cu celelalte două țări analizate din SEE, România are un avantaj notabil în infrastructura digitală, cu o acoperire aproape universală a rețelelor foarte înalte de capacitate (96%), depășind Bulgaria (90,4%) și Serbia.
Costurile de internet sunt printre cele mai competitive din Europa.
Totuși, acoperirea cu 5G este limitată (46,8%), sub media UE și sub nivelul Bulgariei (81,3%) și Serbiei care își propune introducerea 5G până la finalul lui 2025.
Serbia se poziționează ca lider regional, având cea mai echilibrată dezvoltare digitală între infrastructură, capital uman și adoptarea tehnologiilor digitale, cu 9,6% contribuția ICT la GVA și o rată ridicată a absolvenților ICT, dar întâmpină dificultăți în transformarea acestui potențial în companii scalabile și inovatoare, cu un ecosistem de startup-uri mai slab dezvoltat.
Bulgaria, deși beneficiază de o infrastructură și servicii publice digitale competitive și un sector ICT cu contribuție de 8,2% la GVA, se confruntă cu o adopție lentă a tehnologiilor digitale în afaceri, dominată de lipsa investițiilor în transformarea digitală și automate a proceselor, limitând astfel impactul digitalizării asupra economiei în ansamblu.
| Indicator | România | Bulgaria | Serbia |
|---|---|---|---|
| Contribuția sectorului ICT la GVA | 7,6% | 8,2% | 9,6% |
| Acoperire rețea foarte înaltă capacitate | 95,9% | 90,4% | scăzută (deficit 5G) |
| Competente digitale de bază în populație | 27,7% (sub jumătate UE) | peste 30% | peste 30% |
| Absolvenți ICT terțiari | 7,3% (foarte bun) | 4,9% | 9,1% |
| Specialiști ICT în forța de muncă | 2,8% (cel mai scăzut) | 4,6% | 4,3% |
| Întreprinderi cu nivel de intensitate digitală de bază | 69,9% (sub medie UE) | ~50% (cea mai scăzută în regiune) | 86,2% (lider regional) |
| Adoptarea AI și cloud computing | Foarte redusă | Sub medie UE | Mai ridicată comparativ |
| Digital public services & governance | Slabe | Moderate | Cele mai bune în regiune |
În România există un nucleu tehnologic avansat, orientat spre export, dar economia este dominată de firme ce nu au adoptat pe scară largă digitalizarea
Polarizarea profitului în România reiese din existența unui nucleu tehnologic avansat, orientat spre export, cu companii mari în domenii IT și software, care aduc un aport major la creșterea economică și exporturi, dar cu o economie mai largă dominată de firme ce nu au adoptat pe scară largă digitalizarea și automatizarea.
Aceasta duce la o divergență clară între companiile de vârf și restul economiei, reflectată și în productivitatea sectorului ICT care rămâne sub nivelul mediei UE când este măsurată ca cifra de afaceri netă pe angajat sau pe companie.
Profitul extrem de concentrat în sectoarele ICT competitive este contrabalansat de lacune în dezvoltarea abilităților digitale de bază în populație și în adoptarea de tehnologie avansată la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. Această situație determină o economie cu două viteze: un sector digital performant, dar limitat ca dimensiune, și o prezență mare de companii tradiționale, ce rămân în urmă în procesul de digitalizare.
(Citește și: ”UE promovează o nouă strategie AI pentru a reduce dependența tehnologică de SUA și China”)
***
Urmărește-ne pe Google News
