România, pe locul patru în UE la ponderea deceselor prin violență - CursDeGuvernare.ro
luni

6 decembrie, 2021

România, pe locul patru în UE la ponderea deceselor prin violență

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 august, 2019

România figurează pe locul patru în UE în ceea ce privește ponderea deceselor survenite ca urmare a unor acte de violență ca număr raportat la suta de mii de rezidenți.

Cu un nivel de 1,55 persoane decedate la 100.000 de locuitori, suntem devansați doar de statele baltice (Letonia 4,59/100.000 loc., Lituania 3,63/100.000 loc. și Estonia 2,65/100.000 loc.).

Dincolo de faptul că realitatea nu corespunde clișeelor care consideră România o țară sigură ( dacă nu cumva avem o medie între siguranța relativă din marile orașe și lipsa de siguranță din localitățile mai mici), trebuie subliniat că media UE este de două ori și jumătate mai mică, și anume de doar 0,62 decese/100.000 loc.


Vestea bună este că numărul deceselor provocate de violență s-a redus considerabil din anul 2002 (în primul an în care a fost întreprinsă statistica standardizată Eurostat ne situam la un indice de 4/100.000 loc.).

Vestea proastă este că mai avem mult până să coborâm la valori situate sub 0,5/100.000 loc., unde se află state precum Germania, Franța sau Cehia.

Din cele 5,1 milioane decese raportate în anul 2016 la nivelul întregii Uniuni Europene, 3.300 ( 0,06%) au fost din cauze violente, majoritatea victimelor fiind bărbați (65%). Evoluția ratei de profil a fost destul de rapidă în jos ( în 2002 se înregistrau 1,3 decese/100.000 loc.). Oarecum surprinzător (din perspectiva percepției publice), cel mai mic risc de deces prin violență s-a consemnează în Marea Britanie (0,14/100.000 loc.).

Desigur, cauzele și influențele sunt mai complexe decât simpla înclinație socio-culturală spre acte de violență, de la calitatea serviciilor medicale și până la viteza de răspuns a forțelor de poliție, iar implicațiile merg mult mai departe decât s-ar părea (vezi discrepanța mare dintre femei și bărbați în materie de speranță de viață care se regăsește exact în țările baltice).


Totuși, în ceea ce ne privește, poate ar fi util să facem o legătură cu alocarea de bani publici în context european, pentru a vedea care este eficiența utilizării fondurilor statului. În același an 2016, tot potrivit datelor Eurostat, domeniul de „ordine și siguranță națională” figura pe primul loc în rândul alocărilor cheltuielilor bugetare din România raportat la posibilități.

Nivelul de 133%, adus la un numitor comun cu disponibilitățile pentru cheltuieli la nivel european și corelat cu alocările de 56% pentru domeniul de sănătate ( adică sub media națională, să sperăm că între timp s-a mai remediat ceva), ar prespune o abordare de prevenire și de stopare din fașă a actelor de violență, dacă șansele de supraviețuire sunt oricum diminuate.

Nu suntem singurii care au alocat prioritar sume pentru ordine publică (în 2015 eram chiar pe locul trei în UE, după Bulgaria și Slovacia, cu 2,3% din PIB din încasări bugetare semnificativ mai mici), ba chiar am fost depășiți ulterior ca procentaj în PIB de țări precum Ungaria (0,98 decese din cauze violente/100.000 loc.) sau Polonia (0,76/100.000 loc.). Problema care apare din datele statistice este cum s-au alocat banii către protecția fizică a cetățenilor și cu ce rezultate.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Notă metodologică

Decesele prin violență sunt rezultatul crimelor sau vătămărilor corporale grave induse de o altă persoană fără intenția de a răni sau ucide.Din calcul sunt excluse decesele survenite ca urmare a intervențiilor forțelor de ordine sau a războiului. Pentru a asigura comparabilitatea între diferite țări, numărul de decese a fost standardizat, pentru a ține cont de specificul în materie de mărime a țării și de structură a populației.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

De studiat graficul de mai jos: el reprezintă o parte a analizei apărute în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare nr. 88 (titlurile și autorii – LINK...

rrr