fbpx

La obiect

Cum a modificat criza bugetul familial: studiu de caz – T4 din 2020

Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

06.04.2021

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Chestiunea

Cartea de identitate electronică și cip-ul ei: tipul de semnătură stocat și la ce folosește

Primele cărți de identitate electronice vor fi emise în septembrie 2021 și vor conține microcip-uri pe care pot fi stocate concomitent două tipuri de semnătură… Mai mult

06.04.2021

La obiect

Viciile generează peste 6% din bugetul României – cam cât cheltuielile de Apărare

Peste 17 miliarde de lei s-au colectat la buget anul trecut din așa-numitele ”taxe de viciu”, respectiv accizele la tutun, băuturi alcoolice și taxele pe… Mai mult

05.04.2021

România – pe contrasens cu ţările UE la deficit bugetar

de Marin Pana , 24.10.2018

După o ajustare a finanţelor publice reuşită înaintea colegelor de bloc estic România a regresat semnificativ spre limita de deficit bugetar, în pofida creşterii economice susţinute din ultimii doi ani (-2,9% pe 2016 şi 2017 după -0,7% în 2015).

Datele Eurostat ne poziţionează printre cele mai indisciplinate state, în contracurent cu recomandările europene şi în coborâre spectaculoasă de pe locul 7 în 2015 tocmai pe locul 26 în 2017, ca rezultat al execuţiei bugetare raportat la PIB

Doar două state membre ale Uniunii au mai consemnat valori egale sau uşor mai mari în raport cu limita de 3% din PIB impusă prin criteriile de la Maastricht, verişoarele noastre latine Spania (-3,1%) şi Portugalia (-3%). Dar ele au plecat în 2014 de la niveluri mult mai mari (-6,0% Spania şi -7,2% Portugalia) şi au făcut un efort de scădere a deficitului bugetar.

La fel ca şi Franţa, care a reuşit după trei ani de avertismente repetate privind deficitul bugetar excesiv să coboare de la -3,9% în 2014 la -2,7% în 2017 şi să reintre în regulile cerute de stabilitatea financiară. De remarcat, însă, faptul că Franţa are, ca şi Spania, o datorie publică de 98% din PIB, ceea ce ne indică o predispoziţie culturală spre contractarea de datorii.

Cealaltă referinţă latină, Italia, deşi aflată sub pragul fatidic de trei procente, a bifat şi ea o anumită reducere a deficitului, cu o proiecţie de -2,4% pentru 2019. Reclamată la nivelul UE pentru nivelul deja foarte ridicat al datoriei publice, păstrat la în ultimii patru ani cota de 131% din PIB (unde se afla şi Portugalia în 2014 şi s-a chinuit să scadă sub 125% în 2017).

Prin contrast cu aproape toate ţările membre ale Uniunii, România a dat cu piciorul la eforturile depuse timp de şapte ani, de a aduce echilibrul bugetar în ţinta asumată de -1% la nivel structural prin aşa-numitul MTO ( obiectiv pe termen mediu în  lb.engleză), inclusiv prin creşterea încasărilor bugetare la peste 35% din PIB ( în 2017 am coborât la doar 30,7%).

(Citiți și: ”A apărut: Sumarul CRONICILOR Curs de guvernare ”)

Cu o performanţă a soldului execuţiei publice de -0,7% din PIB, ne-am plasat acum doar trei ani foarte aproape de Cehia (-0,6% din PIB) şi Lituania (-0,3% din PIB), în urma unor ţări nordice care au obţinut excedente (Luxemburg +1,3%, Germania +0,8%, Suedia +0,2% şi Estonia +0,1%)

De remarcat faptul că nu mai puţin de 13 state membre UE au consemnat în 2017, an în care România a continuat să facă echilibristică bugetară la limita de 3% din PIB în pofida creşterii economice record (de aproape şapte procente), un buget public excedentar, după modelul german.

Dintre fostele colege de bloc estic, în această categorie s-au încadrat vecina noastră de execuţie bugetară din 2015, Cehia (+1,5%, care a continuat ajustarea până a ajuns pe plus), statele balcanice ceva mai chibzuite precum Bulgaria (+1,1%), Croaţia (+0,9%) şi Slovenia (+0,1%), cărora li s-a adăugat Estonia (+0,1%).

Balticele Estonia (-0,4%) şi Letonia (-0,6%) au mers pe deficite minore, după ce au avut şi mici valori pozitive în anii precedenţi iar Slovacia (-0,8%) şi Polonia (-1,4%) şi-au continuat procesul de ajustare bugetară ( pe care noi îl reuşisem deja dar l-am abandonat). Singura care a regresat alături de noi, dar nu chiar atât de mult, a fost Ungaria, care a luat-o înapoi cu majorarea deficitului (după ce coborâse la doar -1,6% în 2016 a avut -2,2% în 2017)

Latini din fire, la fel ca grupul franco-spaniolo-italiano-portughez ( ceea ce arată că ar trebui să lucrăm la ajustare în prealabil a mentalităţilor societăţii, până să reuşim disciplinarea financiară), românii au ratat cu graţie (cam la fel cu Balaci în meciul cu Benfica din 1983, când Universitatea Craiova a trecut pe lângă şansa istorică de a juca finala cupei UEFA) posibilitatea de a face performanţă financiară şi de a pune bazele unei dezvoltări solide pe viitor.

Când vezi că mai toate colegele de UE, de la cele ex-socialiste până la cele latine se conformează, de voie, de nevoie, modelului german poate că ar trebui să fie un semnal. Fie şi pe sistemul cu cei zece care dacă îţi spun că eşti beat, ar fi mai prudent să te duci la culcare decât să continui să conduci.

Până şi balcanica Grecie a trebuit să strângă serios cureaua după carnavalul deficitelor acumulate anterior pentru cheltuielilor nechibzuite şi a ajuns acum la un neverosmil (pentru ea, dar şi pentru noi) excedent al finanţelor publice. Ceea ce arată că nota de plată a exceselor populiste de moment vine implacabil în timp şi pentru mult timp.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.10.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Bernard Madoff, autorul celei mai mari scheme Ponzi din istoria SUA, a murit în închisoare

Vladimir Ionescu

Bernard Madoff, condamnat în iunie 2009 la 150 de ani de închisoare pentru o fraudă de 64,8 miliarde de dolari, a murit miercuri într-o închisoare… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenței investighează Electrica și CEZ pentru practici anticoncurențiale în liberalizarea pieței energiei

Vladimir Ionescu

Consiliul Concurenţei a efectuat, miercuri, inspecţii inopinate la sediile companiilor Electrica şi CEZ, suspectând practici anticoncurenţiale în contextul liberalizării pieţei, au declarat, miercuri, pentru Agerpres,… Mai mult

Stiri

24 milioane euro, finanțare BEI pentru consolidarea cercetării la UMF Carol Davila

Vladimir Ionescu

Banca Europeană de Investiţii (BEI) a aprobat o finanțare în valoare de 24 milioane euro Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila, din Bucureşti, pentru… Mai mult

Stiri

Dan Barna cere schimbarea premierului: ”Florin Cîțu nu mai are susținerea USR-Plus”

Razvan Diaconu

Vicepremierul Dan Barna, președinte USR, a anunțat miercuri că premierul Florin Cîțu nu se mai bucură de susținerea USR-Plus și a cerut o reuniune de… Mai mult

Stiri

Modul în care a fost demis Vlad Voiculescu zguduie din temelii coaliția de guvernare

Victor Bratu

Demiterea ministrului Sănătății a tulburat apele din Coaliție din cauza modului în care premierul a acționat: fără a-i informa pe liderii partidelor din arcul guvernamental… Mai mult

Stiri

Pașii care au dus la demiterea rapidă a lui Vlad Voiculescu

Mariana Bechir

Demiterea de la Sănătate vine după un șir tot mai accelerat de conflicte și polemici între premier și ministrul Vlad Voiculescu. Vlad Voiculescu, perceput ca… Mai mult

Stiri

Dragoș Petrescu preia președinția RBL

Vladimir Ionescu

Începând cu luna aprilie 2021, Romanian Business Leaders (RBL) are un nou Consiliu Director, format din 13 antreprenori și executivi români: Dragoș Petrescu (Președinte, City… Mai mult