fbpx

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

România – pe contrasens cu ţările UE la deficit bugetar

de Marin Pana , 24.10.2018

După o ajustare a finanţelor publice reuşită înaintea colegelor de bloc estic România a regresat semnificativ spre limita de deficit bugetar, în pofida creşterii economice susţinute din ultimii doi ani (-2,9% pe 2016 şi 2017 după -0,7% în 2015).

Datele Eurostat ne poziţionează printre cele mai indisciplinate state, în contracurent cu recomandările europene şi în coborâre spectaculoasă de pe locul 7 în 2015 tocmai pe locul 26 în 2017, ca rezultat al execuţiei bugetare raportat la PIB

Doar două state membre ale Uniunii au mai consemnat valori egale sau uşor mai mari în raport cu limita de 3% din PIB impusă prin criteriile de la Maastricht, verişoarele noastre latine Spania (-3,1%) şi Portugalia (-3%). Dar ele au plecat în 2014 de la niveluri mult mai mari (-6,0% Spania şi -7,2% Portugalia) şi au făcut un efort de scădere a deficitului bugetar.

La fel ca şi Franţa, care a reuşit după trei ani de avertismente repetate privind deficitul bugetar excesiv să coboare de la -3,9% în 2014 la -2,7% în 2017 şi să reintre în regulile cerute de stabilitatea financiară. De remarcat, însă, faptul că Franţa are, ca şi Spania, o datorie publică de 98% din PIB, ceea ce ne indică o predispoziţie culturală spre contractarea de datorii.

Cealaltă referinţă latină, Italia, deşi aflată sub pragul fatidic de trei procente, a bifat şi ea o anumită reducere a deficitului, cu o proiecţie de -2,4% pentru 2019. Reclamată la nivelul UE pentru nivelul deja foarte ridicat al datoriei publice, păstrat la în ultimii patru ani cota de 131% din PIB (unde se afla şi Portugalia în 2014 şi s-a chinuit să scadă sub 125% în 2017).

Prin contrast cu aproape toate ţările membre ale Uniunii, România a dat cu piciorul la eforturile depuse timp de şapte ani, de a aduce echilibrul bugetar în ţinta asumată de -1% la nivel structural prin aşa-numitul MTO ( obiectiv pe termen mediu în  lb.engleză), inclusiv prin creşterea încasărilor bugetare la peste 35% din PIB ( în 2017 am coborât la doar 30,7%).

(Citiți și: ”A apărut: Sumarul CRONICILOR Curs de guvernare ”)

Cu o performanţă a soldului execuţiei publice de -0,7% din PIB, ne-am plasat acum doar trei ani foarte aproape de Cehia (-0,6% din PIB) şi Lituania (-0,3% din PIB), în urma unor ţări nordice care au obţinut excedente (Luxemburg +1,3%, Germania +0,8%, Suedia +0,2% şi Estonia +0,1%)

De remarcat faptul că nu mai puţin de 13 state membre UE au consemnat în 2017, an în care România a continuat să facă echilibristică bugetară la limita de 3% din PIB în pofida creşterii economice record (de aproape şapte procente), un buget public excedentar, după modelul german.

Dintre fostele colege de bloc estic, în această categorie s-au încadrat vecina noastră de execuţie bugetară din 2015, Cehia (+1,5%, care a continuat ajustarea până a ajuns pe plus), statele balcanice ceva mai chibzuite precum Bulgaria (+1,1%), Croaţia (+0,9%) şi Slovenia (+0,1%), cărora li s-a adăugat Estonia (+0,1%).

Balticele Estonia (-0,4%) şi Letonia (-0,6%) au mers pe deficite minore, după ce au avut şi mici valori pozitive în anii precedenţi iar Slovacia (-0,8%) şi Polonia (-1,4%) şi-au continuat procesul de ajustare bugetară ( pe care noi îl reuşisem deja dar l-am abandonat). Singura care a regresat alături de noi, dar nu chiar atât de mult, a fost Ungaria, care a luat-o înapoi cu majorarea deficitului (după ce coborâse la doar -1,6% în 2016 a avut -2,2% în 2017)

Latini din fire, la fel ca grupul franco-spaniolo-italiano-portughez ( ceea ce arată că ar trebui să lucrăm la ajustare în prealabil a mentalităţilor societăţii, până să reuşim disciplinarea financiară), românii au ratat cu graţie (cam la fel cu Balaci în meciul cu Benfica din 1983, când Universitatea Craiova a trecut pe lângă şansa istorică de a juca finala cupei UEFA) posibilitatea de a face performanţă financiară şi de a pune bazele unei dezvoltări solide pe viitor.

Când vezi că mai toate colegele de UE, de la cele ex-socialiste până la cele latine se conformează, de voie, de nevoie, modelului german poate că ar trebui să fie un semnal. Fie şi pe sistemul cu cei zece care dacă îţi spun că eşti beat, ar fi mai prudent să te duci la culcare decât să continui să conduci.

Până şi balcanica Grecie a trebuit să strângă serios cureaua după carnavalul deficitelor acumulate anterior pentru cheltuielilor nechibzuite şi a ajuns acum la un neverosmil (pentru ea, dar şi pentru noi) excedent al finanţelor publice. Ceea ce arată că nota de plată a exceselor populiste de moment vine implacabil în timp şi pentru mult timp.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.10.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult

Stiri

Dobânzile cresc, deprecierea leului se amplifică – cotațiile în Sondajul CFA România

Adrian N Ionescu

Analiștii CFA (Chartered Financial Analyst) din România se așteaptă la creșteri tot mai mari, lună de lună, de dobândă și de depreciere, potrivit rezultatelor sondajului… Mai mult

Stiri

Compensarea scumpirii energiei urcă puternic cotațiile Nuclearelectrica și Romgaz la Bursă

Adrian N Ionescu

Acțiunile Nuclearelectrica (SNN) și cele ale Romgaz (SNG) și-au accelerat, de câteva zile, creșterea la Bursa de Valori București, mai exact din ziua în care… Mai mult

Stiri

Salt spectaculos de infectări în Capitală / 2.559 de cazuri noi de Covid, luni – doar 808 în ziua Congresului PNL, conform datelor oficiale

Vladimir Ionescu

În Capitală au fost raportate luni 2.559 de cazuri noi de Covid-19, ceea ce reprezintă peste 45% din totalul infectărilor diagnosticate în ultimele 24 de… Mai mult

Stiri

Schimbarea conducerii la CNAIR: fostul director general al Fundației Dan Voiculescu – președinte al CA, Cristian Pistol, consilier al premierului – directorul Companiei

Vladimir Ionescu

Mariana Ioniţă (foto) a fost revocată de la Conducerea CNAIR şi înlocuită cu Cristian Pistol, care a fost numit în august consilier pe probleme de… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a depus la partid demisia din fruntea Camerei Deputaților. Florin Cîțu are 15 zile să negocieze postul în favoarea PNL

Razvan Diaconu

Fostul președinte PNL Ludovic Orban a anunțat luni că și-a depus la partid demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Demersul este inedit –… Mai mult

Stiri

Platforma coronaforms – de unde și cum se descarcă certificatul de vaccinare

Vladimir Ionescu

Certificatul verde se descarcă de pe site-ul https://certificat-covid.gov.ro, de unde poate fi generat în format digital, dar poate fi și printat, ulterior. Documentul este gratuit,… Mai mult