Investițiile și construcțiile au fost principalele surse de susținere a economiei României în T2, precum și în S1 în ansamblu, în timp ce consumul populației, industria, comerțul și exportul net au avut contribuții negative, potrivit datelor defalcate publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Economia a stagnat în T2 față de trimestrul precedent și s-a contractat cu 0,4% față de T2 2025, în timp ce în S1 PIB-ul a scăzut cu 0,7%.
Datele i-au determinat pe analiștii BCR să revizuiască în jos prognoza pentru 2026.
Din perspectiva cererii, formarea brută de capital fix a avut în T2 o contribuție de 4,1 puncte procentuale la dinamica anuală a PIB, în condițiile unei creșteri de 16,5% a volumului investițiilor față de T2 2025. În schimb, consumul gospodăriilor a avut o contribuție negativă de 1,9 puncte procentuale, variația stocurilor a redus PIB-ul cu 2 puncte procentuale, iar exportul net cu 0,5 puncte procentuale.
„Structura din perspectiva cererii este în linii mari în concordanță cu așteptările noastre și confirmă semnalele observate în datele cu frecvență ridicată”, apreciază Vlad Ioniță, analist BCR.
Potrivit analizei BCR, „investițiile puternice, susținute de proiectele de infrastructură ale statului cu ajutorul fondurilor UE, au contrastat cu consumul slab, care a fost afectat de creșterea negativă a salariilor reale”.
„Mesajul este clar: investiția rămâne singurul motor semnificativ de creștere, în timp ce cererea internă continuă să frâneze economia”, notează și analiștii ING.
Contribuția industria la creșterea economică: -0,7 pp în T2, -0,5 pp în S1 2026
Pe partea de ofertă, construcțiile au avut cea mai importantă contribuție pozitivă la dinamica anuală a PIB în T2, de 0,9 puncte procentuale, în timp ce agricultura a contribuit cu 0,1 puncte procentuale.
Industria a avut o contribuție negativă de 0,7 puncte procentuale, iar comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile, depozitarea, hotelurile și restaurantele au redus PIB-ul cu 1 punct procentual. Tranzacțiile imobiliare au avut o contribuție negativă de 0,5 puncte procentuale.
Investițiile, contribuție de 2,4 pp la avansul PIB în primul semestru/ Consumul, -1,5pp
În primul semestru, construcțiile au contribuit cu 0,7 puncte procentuale la dinamica PIB, în condițiile unei creșteri de 12,3% a volumului de activitate. Activitățile de spectacole, culturale și recreative au adăugat 0,4 puncte procentuale, iar agricultura 0,1 puncte procentuale.
În schimb, comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele au avut o contribuție negativă de 0,9 puncte procentuale, industria de 0,5 puncte procentuale, iar informațiile și comunicațiile și tranzacțiile imobiliare au redus fiecare PIB-ul cu câte 0,3 puncte procentuale.
În ceea ce privește utilizarea PIB în prima jumătate a anului, formarea brută de capital fix – investițiile – a crescut cu 10,9% și a contribuit cu 2,4 puncte procentuale la dinamica PIB. În schimb, consumul gospodăriilor s-a redus cu 2,5%, având o contribuție negativă de 1,5 puncte procentuale. Consumul colectiv al administrației publice a avut o contribuție pozitivă de 0,6 puncte procentuale, iar consumul individual al administrației publice de 0,1 puncte procentuale.
Exportul net a avut o contribuție negativă de 0,1 puncte procentuale în S1, după ce importurile de bunuri și servicii au crescut cu 1,6%, peste ritmul de 1,3% al exporturilor.
BCR a revizuit în jos prognoza pentru 2026
BCR estimează în continuare că România va avea o recesiune în 2026 și a revizuit în jos prognoza privind PIB-ul real, la o contracție de 0,7%, de la estimarea anterioară de -0,3%.
„Ajustarea reflectă evoluțiile oarecum dezamăgitoare din prima jumătate a anului”, comentează Vlad Ioniță, analist BCR, într-o notă transmisă investitorilor.
Potrivit acestuia, consumul este de așteptat să rămână modest în acest an, pe fondul inflației ridicate, care „va menține creșterea salariilor reale în teritoriu negativ pe tot parcursul anului”. BCR vede însă posibilă o ameliorare parțială în a doua jumătate a anului.
În același timp, investițiile ar trebui să rămână puternice, „în special în trimestrul al treilea, susținute de fondurile UE substanțiale disponibile României în 2026”, estimează BCR.
„Exporturile nete ar urma, cel mai probabil, să aibă o contribuție negativă în acest an”, mai arată analiza.
Pentru 2027, BCR estimează o revenire a economiei către ritmul său potențial și anticipează o creștere a PIB de 2,2%.
Datele cu frecvență ridicată indică un început slab de T3
Datele disponibile pentru începutul trimestrului al treilea indică în continuare o economie aflată sub presiune, fără semnale clare privind o revenire rapidă a consumului, apreciază și economiștii ING România Valentin Tătaru și Ștefan Poșea. Evoluțiile din retail și industrie sugerează că slăbiciunea din prima jumătate a anului s-a prelungit și în debutul T3, în condițiile în care cererea internă rămâne redusă, iar industria continuă să înregistreze scăderi.
„Indicatorii recenți oferă puține dovezi privind o revenire iminentă bazată pe consum”, arată analiștii ING România.
Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 6% în iulie față de aceeași lună a anului trecut și cu 5,7% în primele șapte luni din 2026. Scăderea a fost generalizată la nivelul principalelor categorii, cele mai mari reduceri fiind înregistrate în cazul produselor nealimentare, urmate de alimente, băuturi și tutun și de carburanții auto. România a consemnat astfel în iulie cea mai puternică scădere anuală a vânzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană, în contrast cu o creștere medie de aproximativ 1% la nivelul blocului comunitar.
Nici industria nu oferă, deocamdată, motive pentru un optimism mai mare. Producția industrială s-a contractat cu 3,5% în prima jumătate a anului, iar industria prelucrătoare a înregistrat în iunie o scădere de 6% față de aceeași lună din 2025. Potrivit ING, evoluția industriei reprezintă mai degrabă continuarea unei tendințe decât un episod temporar de slăbiciune. Sectorul industrial se află de mai mulți ani sub presiune, iar datele recente nu indică, deocamdată, o schimbare de direcție.
„Ne așteptăm ca activitatea să se îmbunătățească doar gradual în a doua jumătate a anului”, estimează ING, care consideră că orice revenire a cererii interne va avea un impact limitat asupra rezultatului din acest an.
Ritmul investițiilor ar putea încetini
Proiectele de infrastructură care urmează să intre în faze de execuție mai târziu în acest an ar putea susține productivitatea și încrederea, însă ritmul investițiilor ar putea încetini pe măsură ce se apropie termenul-limită pentru implementarea proiectelor finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF). Fondurile SAFE și cele de coeziune ar putea compensa parțial această eventuală încetinire.
În aceste condiții, ING își menține prognoza privind o contracție de 0,5% a economiei românești în 2026, dar consideră că riscurile sunt în continuare orientate în sens negativ. O revenire mai lentă a cererii gospodăriilor, întârzieri în implementarea proiectelor de investiții sau prelungirea slăbiciunii industriei ar lăsa economia cu puține surse alternative de creștere.
Pentru 2027, ING estimează o revenire a economiei și o creștere a PIB de 2,2%, cu condiția ca investițiile să rămână un factor de susținere, iar presiunile asupra ratingului suveran să nu se intensifice.
„Deocamdată însă, România rămâne o economie cu un singur motor de creștere, iar acest motor va trebui să continue să funcționeze pentru a evita o contracție mai profundă”, avertizează ei.
Revizuirea INS nu schimbă semnificativ imaginea din T2
Datele provizorii publicate de INS nu au adus modificări semnificative față de estimarea „semnal” din 14 august. Seria ajustată sezonier a PIB pentru trimestrul al doilea a rămas practic nemodificată, iar economia s-a menținut la același nivel față de primul trimestru.
În termeni anuali, PIB-ul din T2 a scăzut cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier, iar în primul semestru contracția a fost de 0,7% pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier.
Datele detaliate arată astfel un model de creștere în care investițiile și construcțiile au devenit principalii factori de susținere, în timp ce cererea de consum rămâne principala vulnerabilitate a economiei.
(Citește și: ”CNSP revizuiește negativ creșterea economică la +0,1% în 2026 și ridică inflația internă la +7,2%. PIB-ul nominal crește doar din cauza prețurilor mai mari: inflația adaugă 145 mld. lei la PIB”)
***
Urmărește-ne pe Google News
