Producția industrială a scăzut cu 3,5% în prima jumătate a anului 2026, reflectând presiunile persistente asupra costurilor și cererea externă slabă. Atât analiștii BCR, cât și ING Bank, anticipează pe baza rezultatului negativ din primul semestru că industria va rămâne în teritoriul negativ până la finele anului, cu toate că se așteaptă pentru S2/2026 o ameliorare a activității.
Producția industrială a scăzut în iunie cu 0,7%, față de luna anterioară și cu 5,2% față de aceeași lună din 2025, după ce în luna precedentă contracția fusese de 5,4%. Scăderea producției industriale din iunie este sub consensul din sondajul Bloomberg, care era de -4%, și s-a datorat reducerilor din sectoarele energetic și industrie prelucrătoare.
Factorii care afectează industria românească
Factorii interni au jucat un rol important. Industria prelucrătoare românească rămâne mai degrabă îndreptată către industriile energointensive și care necesită o forță de muncă numeroasă, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă la creșterea costurilor factorilor de producție.
Deși majorările salariale s-a moderat în ultimul timp, salariile nominale au înregistrat creșteri în mare parte de două cifre atât înainte, cât și după pandemie, în ciuda unei producții slabe sau în scădere. Energia accesibilă și competitivitatea au devenit, de asemenea, marile probleme ale ultimului an.
Problemele structurale au afectat și mai mult sectorul. O parte din capacitățile industriale necesită modernizare, în timp ce deficitul de forță de muncă și fără calificările cerute de angajatori sunt alte piedici în dezvoltarea industrială.
Cererea externă, în special cea din Germania rămâne scăzută. O creștere a exporturilor ar aduce o îmbunătățire a situației internă. însă aceasta nu ar rezolva de una singură problemele competitivității României.
Privind primul semestru, producția industrială este pe cale să încheie anul din nou în teritoriul negativ. Cu toate acestea, așteptările indică în continuare o a doua jumătate a anului mai bună, ceea ce ar putea micșora scăderea pe întregul an. Conflictul din Orientul Mijlociu exercită o presiune semnificativă asupra piețelor energetice, crescând costurile pentru industriile mari consumatoare de energie.
Deși se așteaptă ca investițiile substanțiale în securitatea UE, împreună cu stimulentele fiscale din Germania care vizează infrastructura și industria de apărare, să impulsioneze producția industrială europeană, redresarea este probabil să fie inegală.
Frânele au continuat să acționeze pe tot parcursul anului 2026. „Creșterea salariilor în industrie, în general, s-a moderat la 5,9% în primul semestru, față de anul precedent, în timp ce salariile în industria prelucrătoare au crescut cu 6,1%, în concordanță cu încetinirea economică care a început în a doua jumătate a anului 2025 și cu stagnarea economiei care a urmat. În același timp, ocuparea forței de muncă în acest sector a continuat să scadă, plasând industria printre cei mai mari contribuitori la pierderile totale de locuri de muncă”, se arată în analiza ING Bank.
Activitatea în industria prelucrătoare a scăzut cu 0,5% în iunie, față de mai și cu 6% față de aceeași lună din anul anterior. Industria extractivă a crescut în iunie cu 2,7% (lună/lună) dar a scăzut cu 0,5% (an/an), în timp ce producția de energie s-a redus cu 0,2% (lună/lună) și cu 2,5% (an/an).
La nivel de trimestre, în T2/2026 industria prelucrătoare a fost cu 0,4% mai mică față de T1/2026 și cu 4,5% față de T2/12025 iar producția de energie s-a redus cu 0,2% (lună/lună) și cu 2.5% (an/an).
Cu toate acestea, activitatea industriei prelucrătoare a crescut în T2/2026 cu 0,7% față de T1/2026, dar a scăzut cu 5,3% față de T2/2025.
În prima jumătate a anului 2026, producția industrială pe total a scăzut cu 3,5% față de aceeași perioadă a anului 2025, activitatea în industria prelucrătoare scăzând cu 4,6% de la an la an.
Indicele PMI pentru industria prelucrătoare BCR România a intrat în teritoriul de expansiune pentru prima dată după mai bine de doi ani, urcând la 50,1 în iulie, de la 48,8 în iunie. Redresarea a avut la bază majorarea portofoliului de comenzi noi și activității în industria prelucrătoare. Stocurile rezultate din achiziții au avut o contribuție pozitivă a indicelui PMI, în timp ce componentele referitoare la ocuparea forței de muncă și a timpului de livrare al furnizorilor au avut contribuții negative.
Graficul dependenței industriei românești de industria Germaniei
„Este prea devreme pentru a spune că activitatea industriei prelucrătoare românească s-a stabilizat, deoarece dificultățile globale ar putea împiedica această adresare. Recentele date pozitive referitoare la industria prelucrătoare din Germania nu s-au reflectat încă într-o cerere externă mai mare pentru producătorii români, deoarece creșterea numărului de comenzi a fost determinată de piața externă”, arată într-o notă analistul Vlad Ioniță de la BCR Bank.
PMI – Industria prelucrătoare din România vs. Germania
Încrederea managerilor din industria prelucrătoare a rămas neschimbată față de luna precedentă, la -2,9 pentru iulie, deoarece scăderea relativă a portofoliului de comenzi noi a fost compensată de optimismul prvind volumul producției și a reducerii stocurilor.
Încrederea în industria prelucrătoare a rămas neschimbată față de luna precedentă, la -2,9 în iulie, deoarece evaluarea mai slabă a portofoliului de comenzi curent a fost compensată de așteptări mai bune de producție și stocuri mai mici. Utilizarea capacității de producție a crescut la 68,3% în trimestrul al treilea, de la 66,6% în trimestrul al doilea, deși a rămas mult sub media istorică.
În timp ce sectorul comerțului cu amănuntul a pierdut avânt în al doilea trimestru, situația din industrie este destul de diferită. Creșterea medie a producției industriale arată o îmbunătățire clară în Polonia, Cehia și Ungaria, precum și în Slovenia și Serbia.
Polonia iese în evidență ca fiind cea mai puternică performanță, industria accelerând de la aproximativ 2,5% în T1/2026 la aproape 5% în T2/2026.
Cehia și Ungaria câștigă, de asemenea, avânt. În același timp, Croația înregistrează doar o creștere pozitivă modestă.
În plus, Slovenia trece de la o contracție considerabilă în T1/2026 la o creștere pozitivă solidă în T2/2026, reprezentând cea mai notabilă redresare din regiune.
Producția industrială a Slovaciei continuă să se contracte în ambele trimestre din 2026, deși trebuie remarcat că în iunie activitatea din industrie a revenit în teritoriul pozitiv, cu un avans de +2,1% comparativ cu aceeași lună din 2025.
România rămâne în urmă, producția industrială contractându-se puternic în ambele trimestre, deși declinul devine mai pronunțat în T2/2026.
Cititi si: Indicele PMI: Pentru prima dată în doi ani, sectorul manufacturier a intrat în teritoriu de expansiune. Economist: Este prea devreme pentru a vorbi despre o stabilizare a industriei
***
Urmărește-ne pe Google News
